Primirea lui Iohannis la Donald Trump a declanșat la București o ploaie de superlative. Moment istoric peste moment istoric, ba, a fost o televiziune care a ridicat evenimentul la scară planetară, chiar dacă marea presă americană l-a ignorat. Mărturisesc că multe dintre culisele acestei întîlniri îmi scapă. E drept că nici una dintre părți nu s-a străduit să ne lămurească. Am înțeles perfect complimentele, n-am înțeles excesul cu care au fost aruncate. Dar dincolo de baia de complimente, altfel, de factură modestă, ce mai este? Promisiunea lui Donald Trump cu „viitorul luminos al României“? Să dea Dumnezeu să avem un viitor luminos (nu de felul celui de care ne-am cam săturat), dar nu cred că o asemenea bucurie ne-ar putea veni de la un președinte american sau de la un premier german. Sigur poate fi de la altceva.

Relatările din presa română ne-au arătat care este nivelul jurnalisticii practicate în pat...