„Când naţia e în arme, eu nu văd decât steagul ţării şi steagul ţării îl apăr.” (Nicolae Iorga)

Prin excluderea adevărului şi a obiectiviţii, prin reintroducerea relativismului după formule fragile aleatorii, se poate afirma orice, cert este însă că Istoria se bazează numai pe respectarea adevărului istoric, desigur, în măsura în care acesta este accesibil.Una dintre cele mai importante „inginerii psihosociale” ale „rollerilor” contemporani este declararea vremurilor actuale drept conglomeratul unor prejudecăţi depăşite, retrograde şi abordarea unor interpretări partinice comandate, cu pretenţii „ştiinţifice”. Fabricanţii de istorie pot fi efemer convingători, dar teoriile lor nu vor dura decât trecerea „clipei”, nicio secundă mai mult. Din fericire, există şi istorici oneşti, corecţi şi iubitori ai adevărului istoric: „Cu Istoria trebuie să ne împăcăm. Nu numai cu anumite felii ale ei, care ne plac. Şi, vrem-nu vrem, «felia Antonescu» este o felie foarte mare. Antonescu a devenit legendă şi cu legendele nu te…