La șase ani de la accidentul rutier care a pus capăt vieții lui Dani Vicol și a afectat ireversibil destinele multora, Mario Iorgulescu a acceptat, pentru prima dată pe plan național, să discute în cadrul emisiunii Dan Capatos Show de la CANCAN.RO. Confesiuni dureroase, pline de emoție profundă, despre evenimentele petrecute după accidentul tragic și coșmarul prin care a trecut Mario în cadrul clinicii unde a fost internat. Cu vocea tremurândă, Mario Iorgulescu rememorează unul dintre cele mai greu de suportat episoade din perioada spitalizării. Din cauza depresiei severe, a încercat să-și pună capăt zilelor, dar, din fericire, intervenția medicilor a venit la timp.
Mario Iorgulescu :”Trei luni de zile am plâns zilnic”
Mario Iorgulescu: Am încercat să mă sinucid. Am și un videoclip în care m-am filmat în acea tentativă, le-am lăsat un mesaj de adio părinților. Am ingerat un pumn de substanțe psihoactive cu intenția de a mă sinucide. Din fericire, nu a funcționat. Am ajuns la medic, la spital. Salvarea a venit rapid să mă ia. Mi-au introdus un tub pe gât, cu carbon și alte substanțe. Eram devastat. Am căzut și am lovit capul de toaletă. M-am prăbușit prin casă înainte ca salvarea să ajungă. A fost groaznic. Puteam să mor și dacă mă loveam de toaletă.
Mario Iorgulescu: Nu, nu aveam decât doctor.
Dan Capatos: Mi-ai spus că unul dintre ei s-a repezit să te sugrume.
Mario Iorgulescu: Era în somn. Paza era inexistentă. Există medici, dar majoritatea te sedau constant. Îți dau pastile pentru a te calmă și a evita orice criză sau incident nefericit. Totuși, se mai întâmplă. Am fost martor la cazuri foarte grave în clinică. Era o fată în scaun cu rotile, absolventă de psihologie, foarte inteligentă, dar care nu putea funcționa singură. A rămas în clinică pentru asistență medicală și un îngrijitor. Iar cea mai bună prietenă a ei a încercat să o sugrume în somn. Am intervenit să le despart.
Dan Capatos: Dar aceste cazuri nu evoluează pozitiv? Tratamentele nu dau rezultate? Cum te simți comparativ cu primele zile din clinică, acum șase ani?
Mario Iorgulescu: Acum, în acest an, din toți cei șase ani care au trecut, am avut doar anul acesta mici, foarte mici ameliorări. Mama mi-a cumpărat un dispozitiv cu ultrasunete pe care îl folosesc de trei ori pe săptămână. Odată cu schimbarea tratamentului, nu mai iau antipsihotice foarte puternice. Au redus dozele, care înainte îmi provocau stări fluctuante, de la bine la rău, depresie. Lumea crede că nu am fost afectat de incident sau că nu am emoții. Am suferit timp de trei luni, plângând zilnic, ore în șir. Am plâns continuu, până când medicamentele au început să își facă efectul. Era o suferință profundă, atât pentru mine, cât și pentru familia îndoliată.