Statul român își exprimă intenția de a prelua integral controlul Companiei Naționale Aeroporturi București (CNAB), care gestionează Aeroportul Internațional Henri Coandă (Otopeni) și Aeroportul Băneasa. Ministerul Transporturilor, care este acționar majoritar cu o participație de 80%, a propus recent răscumpărarea pachetului de 20% de acțiuni deținute de Fondul Proprietatea. Este important de menționat că acest fond nu a fost consultat în prealabil în legătură cu această acțiune.
Dacă această propunere va fi aprobată, statul român va deveni acționar unic al CNAB, companie evaluată în prezent la aproximativ 5 miliarde de lei. De asemenea, CNAB a raportat, în ultimele intervale financiare, venituri operaționale de 1,3 miliarde de lei și un profit net de 609 milioane de lei, ceea ce demonstrează soliditatea financiară a companiei.
Pe lângă controlul acționarial, CNAB are în derulare planuri ambițioase de dezvoltare a infrastructurii aeroportuare. Unul dintre cele mai importante proiecte este construirea unui nou terminal la Aeroportul Henri Coandă, destinat să îmbunătățească experiența pasagerilor și eficiența operațiunilor aeroportuare. Acest proiect, împreună cu modernizarea Pistei nr. 1, necesită investiții estimative de sute de milioane de euro. Aceste inițiative vizează nu doar creșterea capacității aeroportuare, ci și atragerea unui număr mai mare de pasageri și companii aeriene, ceea ce ar putea impulsiona economia locală.
Cu toate acestea, procesul de listare a CNAB la Bursa de Valori București a fost amânat, ceea ce a generat nemulțumire în cadrul Fondului Proprietatea. Acesta a subliniat că neîndeplinirea obiectivului de listare ar putea cauza întârzieri semnificative și costuri suplimentare în cadrul proiectelor planificate. Listarea ar fi avut potențialul de a atrage noi investitori și de a spori transparența operațiunilor companiei.
Decizia de preluare a controlului total de către stat ar putea afecta astfel nu doar structura acționariatului, ci și direcțiile strategice ale CNAB. O astfel de schimbare poate aduce atât oportunități, cât și provocări. Pe de o parte, un control unic ar putea permite o implementare mai rapidă a proiectelor de infrastructură, fără a necesita coordonare cu alți acționari. Pe de altă parte, există riscul ca preluarea să întâmpine obstacole administrative sau birocratice.
În concluzie, intenția statului de a prelua integral CNAB ar putea redefinească peisajul aeroportuar din România. Cu un management unitar, statul ar putea accelera dezvoltarea infrastructurii, dar trebuie să gestioneze cu atenție aspectele legate de transparență și implicare a investitorilor. De asemenea, viitorul CNAB va depinde în mare măsură de cum va fi gestionat acest proces de răscumpărare și implementare a proiectelor strategice planificate. Această situație pune în evidență nevoia unei viziuni clare și a unui management eficient în sectorul public pentru a atinge obiectivele de dezvoltare economică și infrastructurală.