Într-un moment în care turismul și industria jocurilor de noroc par să urmeze traiectorii paralele, o nouă inițiativă le-ar putea aduce împreună mai mult ca niciodată. Ministerul Turismului din România explorează posibilitatea creării unor zone dedicate exclusiv jocurilor de tip slot în stațiunile turistice de pe litoral, în zonele montane și în alte locații cu potențial turistic ridicat.

Ideea nu este doar una economică, ci și una de reglementare și control – o încercare de a concentra activitățile de jocuri de noroc într-un cadru organizat și, cel puțin teoretic, mai ușor de supravegheat.

Obiective turistice și controverse latente

Propunerea este, fără îndoială, îndrăzneață. În esență, autoritățile își propun să delimiteze anumite arii unde să fie permis exclusiv jocul la aparate tip slot, excluzând alte forme de pariuri sau jocuri de masă. Chiar dacă aceste spații nu vor avea statutul oficial de casino, ele ar putea funcționa ca alternative tematice de divertisment reglementat.

Această abordare ar putea reduce impactul social în zonele urbane dens populate și ar oferi turiștilor o experiență de divertisment complet integrată în pachetul lor de vacanță.

Măsura ridică atât speranțe, cât și îngrijorări. Pe de o parte, concentrarea jocurilor într-un cadru turistic ar putea limita expunerea zilnică a localnicilor, în special a celor din comunități vulnerabile.

Chiar dacă inițiatorii insistă că nu este vorba de un casino în sensul clasic – cu mese de joc, ruletă sau blackjack – limitele sunt uneori neclare pentru publicul larg. Din punct de vedere legal, sloturile sunt încadrate în aceeași zonă de reglementare cu alte jocuri de noroc, ceea ce implică automat o atenție sporită din partea Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc.

Motivații economice și urbanistice

În spatele ideii se află și o motivație cât se poate de practică: veniturile generate de industria sloturilor. Conform datelor recente, aparatele de joc dețin cea mai mare pondere în cifra de afaceri a operatorilor de jocuri de noroc din România.

A le concentra în zone controlate ar permite o colectare mai eficientă a taxelor și o supraveghere mai bună a activității. În plus, stațiunile turistice din România – de la Mamaia la Poiana Brașov – caută constant surse de diversificare a ofertei.

În perioadele de extrasezon, când hotelurile și restaurantele se confruntă cu un flux redus de vizitatori, o zonă de joc ar putea menține activitatea economică pe linia de plutire.

Însă această logică poate intra în conflict cu dorința de a promova un turism de familie, centrat pe natură și relaxare. Pe plan urbanistic, implementarea unei astfel de inițiative necesită o planificare riguroasă.

Este esențial ca aceste zone să nu afecteze negativ estetica stațiunilor sau să creeze dezechilibre în infrastructura locală. În plus, trebuie luată în calcul și opinia comunităților locale, care nu întotdeauna sunt favorabile prezenței sălilor de jocuri în apropierea caselor lor.

Reacții din industrie și societate

Operatorii de jocuri de noroc privesc cu interes această posibilitate. Unii văd în ea o oportunitate de a colabora direct cu autoritățile locale pentru a dezvolta proiecte sustenabile și bine reglementate. Alții, mai sceptici, se tem că aceste zone dedicate ar putea impune taxe suplimentare sau limitări care să afecteze profitabilitatea.

La nivelul societății civile, reacțiile sunt, așa cum era de așteptat, amestecate. Organizațiile care militează pentru joc responsabil solicită măsuri clare de protecție pentru turiștii care ar putea fi expuși excesiv, mai ales într-un context de relaxare și consum de alcool. De cealaltă parte, sunt voci care consideră că adulții au dreptul să-și aleagă singuri formele de divertisment, atâta timp cât acestea sunt legale și bine reglementate.

Un aspect interesant este că alte țări europene au implementat deja modele similare. În Spania unele insule au zone turistice unde jocurile de noroc sunt permise într-un cadru specific, iar în Croația, hotelurile de pe litoral pot găzdui aparate slot în spații delimitate. România ar putea învăța din aceste exemple, adaptându-le la contextul local.

În cele din urmă

Propunerea Ministerului Turismului de a crea zone dedicate jocurilor slot în stațiunile turistice românești este un exemplu de politică publică care încearcă să echilibreze interese economice, sociale și culturale.

Nu este o decizie simplă și nici una care va mulțumi pe toată lumea. Dar este un pas spre o abordare mai concentrată și mai responsabilă a fenomenului jocurilor de noroc. Important este ca, în procesul de implementare, autoritățile să asculte toate vocile implicate: operatori, turiști, localnici și specialiști în sănătate publică.

Doar așa putem spera la o soluție care să valorifice potențialul economic al acestei industrii fără a sacrifica bunăstarea comunităților. Iar dacă această inițiativă va reuși să creeze un model de divertisment responsabil, România ar putea deveni un exemplu regional în domeniu.