Premierul ungar Viktor Orbán a exprimat o poziție fermă împotriva deciziei Consiliului Uniunii Europene de a îngheța activele rusești pe termen nedeterminat. Orbán a acuzat Bruxelles-ul de a ocoli Ungaria și de a încălca legislația europeană, numind aceste acțiuni o „declarație de război” împotriva statului ungar. Principala sa preocupare a fost legată de impactul economic pe care aceste măsuri l-ar putea avea asupra Ungariei, subliniind că țara sa nu va susține cererea UE de 135 de miliarde de euro, destinată să susțină eforturile de influențare a conflictului dintre Rusia și Ucraina.
Orbán a afirmat că decizia UE nu ia în considerare impactul asupra statelor membre, în special asupra celor care au legături economice sau energetice strânse cu Rusia. Poziția sa este de a proteja interesele naționale și de a evita implicarea în conflicte externe care nu sunt direct legate de securitatea Ungariei. Criticile sale se înscriu într-o linie mai largă a retoricii anti-UE pe care o promovează de ceva timp, subliniind atenția pe care o acordă politicii interne și dorinței de a menține suveranitatea națională.
Reacția ministrului de externe polonez, Radosław Sikorski, a fost rapidă, acesta ironizând afirmațiile lui Orbán prin redistribuirea mesajului său. Sikorski a punctat că, într-un context geopolitic favorabil, un „război” nu ar avea loc atâta timp cât Rusia nu va decide să invadeze din nou. Aceasta a fost o referință la teama drămuită de mulți lideri europeni, dar și la convingerea Poloniei că măsurile împotriva Rusiei sunt necesare și justificate.
Replica pe care a oferit-o Peter Szijjártó, ministrul de externe al Ungariei, a întărit poziția națională a guvernului ungar. Szijjártó a declarat că Ungaria nu va fi atrasă în „războiul dintre Rusia și Europa”, insistând că politica sa externă va rămâne una de neutralitate activă. Acesta a adăugat că, în loc să se implice în conflicte externe, Ungaria s-ar concentra pe dezvoltarea economică și stabilitatea sa internă.
Conflictul retoric dintre Polonia și Ungaria nu este unul izolat, ci reflectă o diviziune mai largă în cadrul Uniunii Europene privind gestionarea relațiilor cu Rusia. Deși majoritatea statelor membre susțin măsuri stricte împotriva Moscovei, există și țări care sunt mai reticente, temându-se de repercusiunile economice. Această situație relevă diversele perspective asupra securității și politicilor externe în cadrul UE.
În concluzie, poziția lui Orbán și reacțiile ulterioare ilustrează tensiunile existente în Uniunea Europeană, mai ales în contextul războiului din Ucraina și al relațiilor cu Rusia. În timp ce unele țări își unesc eforturile pentru a condamna agresiunea rusă, altele, precum Ungaria, prioritizează interesele naționale și caută o abordare mai conciliantă. Aceste divergențe subliniază complexitatea dinamicilor politice actuale europene și provocările cu care se confruntă blocul comunitar în fața amenințărilor externe.