Bugetul României pentru anul 2025 a fost îmbunătățit, iar deficitul este estimat la 7,7% din PIB, o scădere față de proiecția anterioară de 8,4%. Această informație a fost furnizată de ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, care a dorit să clarifice anumite critici formulate de liderul PSD, Sorin Grindeanu. Nazare a subliniat că, în contextul guvernării actuale, investițiile au crescut cu 15% comparativ cu anul precedent, contrazicând astfel afirmațiile lui Grindeanu privind tăierea acestora.
Motivul principal pentru reducerea deficitului este consolidarea încrederii pe care România a câștigat-o din partea Comisiei Europene, în urma renegocierii Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Această renegociere a permis ajustări favorabile în bugetul național, contribuind astfel la stabilitatea economică. Nazare a indicat că deficitul cash va avea un impact pozitiv asupra costurilor de finanțare pentru anul 2026, România putând să înceapă de la o bază mai solidă.
Pentru 2026, guvernul român își propune o țintă de deficit de aproximativ 6%. Aceasta ar putea să aducă mai multă stabilitate economico-financiară, dar se va realiza cu eforturi susținute din partea autorităților. Un aspect important menționat de Nazare este că nu se preconizează o creștere a TVA-ului în bugetul pentru anul 2026. Această abordare este menită să nu afecteze suplimentar populația sau mediul de afaceri, având în vedere că Grindeanu a ridicat problemele legate de impactul financiar asupra cetățenilor și firmelor.
Criticile formulate de PSD sunt un aspect deosebit de important de luat în considerare. Grindeanu a afirmat că guvernul nu ar trebui să se laude cu o scădere a deficitului, argumentând că aceasta nu reflectă neapărat o îmbunătățire generală a condițiilor economice. Conform acestuia, populația și antreprenorii resimt efectele negative ale politicilor fiscale, care, în opinia sa, nu au fost suficient de bine gândite sau implementate.
Pe de altă parte, Nazare a insistat că politica fiscală a guvernului este una care stimulează dezvoltarea și creșterea economică. Această viziune optimistă se bazează pe datele recente care sugerează o tendință pozitivă în ceea ce privește investițiile și sprijinul de la Uniunea Europeană. De asemenea, ministrul a subliniat importanța unui deficit controlat, care să nu afecteze credibilitatea pe termen lung a țării pe piețele internaționale.
În concluzie, pe măsură ce România se pregătește pentru bugetul din 2025, provocările economice rămân semnificative. Atât guvernul, cât și opoziția își susțin pozițiile, fiecare cu argumente care subliniază importanța gestionării deficitului într-o manieră care să protejeze atât cetățenii, cât și dezvoltarea afacerilor locale. Aceasta este o dezbatere importantă, care va continua să se dezvolte pe parcursul anului.