Războiul pasării responsabilității în cazul legii recursului compensatoriu continuă. Ministrul Justiției Tudorel Toader se apără în cazul acestei legi în urma căreia au fost eliberați sute de deținuți, precizând că plenul CSM a avizat favorabil, în noiembrie 2016, proiectul de lege, iar din componența plenului a făcut parte și Augustin Lazăr, procurorul general.

„Din nou despre recursul compensatoriu ! 1. Reamintim faptul că studiul de impact se face în procedura de elaborare și adoptare a legii ! Din momentul intrării în vigoare prevederile legii se pun în aplicare !
2. Reamintim și faptul că prin Hotărârea nr. 1533 din 29.XI.2016, plenul CSM a avizat favorabil proiectul de lege, considerând că, „în principiu, măsura compensatorie propusă nu ar trebui să devină incidentă doar pentru calculul pedepsei ce poate fi considerată executată în vederea acordării liberării condiționate. În opinia Plenului, compensația pentru persoanele care execută pedepse privative de libertate în condiții de supraaglomerare severă devine efectivă doar dacă măsura propusă de proiectul de act normativ vizează considerarea ca executate efectiv a celor 3 zile din pedeapsa aplicată, pentru fiecare perioadă de 30 zile executate în spațiul necorespunzător”.
3. Mai reamintim și faptul că actualul procuror general al PÎCCJ făcea parte din componența plenului CSM, emitent al respectivului aviz favorabil, deși astăzi ne vorbește despre lipsa studiului de impact!„, a scris, vineri dimineață, pe pagina sa de Facebook, Toader.

Ce a spus Lazăr

Reacția ministrului a venit după ce procurorul general al României, Augustin Lazăr, a declarat, joi, referitor la posibilitatea creşterii infracţionalităţii, după intrarea în vigoare a recursului comensatoriu, că fiecare modificare legislativă necesită un studiu de impact, precizând că ar vrea să ştie dacă acest lucru s-a întâmplat.

„Ministerul public a avertizat încă de la începutul anului că toate modificările legislative trebuie făcute pe bază unui studiu de impact. Se confirmă încă o dată nevoia unui studiu de impact pentru fiecare modificare legislativă. Am vrea să ştim şi noi ce studii s-au făcut pentru a putea comenta rezultatele”, a declarat Lazăr, la intrarea în sediul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).

Întrebat dacă Legea recursului comensatoriu a fost o măsură precipitată, Lazăr a precizat: „Nu pot să vă spun”.

Joia trecută a intrat în vigoare legea 169/2017 privind recursul compensatoriu referitor la eliberările din penitenciare pentru condiţii necorespunzătoare.

Legea prevede că deţinuţii care au stat în condiţii improprii beneficiază de şase zile libere la fiecare 30 de zile executate.

Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, anunţat că joia trecută, în prima zi în care legea recursului compensatoriu a intrat în vigoare, au fost eliberaţi 529 de deţinuţi.

„Tot prin adăugarea celor șase zile, în cursul zilei de ieri, au dobândit vocație la liberarea condiționată 3.349 de deținuți. Deci, li s-a împlinit fracția prin ce au executat efectiv și prin ce se consideră efectiv executat de lege prin adăugarea celor șase zile la fiecare 30 de zile executate”, a mai declarat ministrul Justitiei atunci.

Ce zice CSM

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a susținut miercuri că a dat în anul 2016 un aviz favorabil, cu observații, proiectului de lege privind recursul compensatoriu de care beneficiază deținuții, însă consideră că efectele generate de Legea nr.169/2017 nu pot fi raportate la acel aviz emis în faza de proiect.

CSM a precizat că a emis o hotărâre pe 29 noiembrie 2016 prin care a avizat favorabil cu observații proiectul Legii nr.169/2017 pentru modificarea și completarea Legii nr.254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal.

În cuprinsul observațiilor care au însoțit acest aviz consultativ, Plenul Consiliului a apreciat că: „de principiu, măsura compensatorie propusă de art.1 pct.2 din proiectul de lege nu ar trebui să devină incidentă doar pentru calculul pedepsei ce poate fi considerată executată în vederea acordării liberării condiționate”.

În opinia Plenului CSM, „compensația pentru persoanele care execută pedepse privative de libertate în condiții de supraaglomerare severă devine efectivă doar dacă măsura propusă de proiectul de act normativ vizează considerarea ca executate efectiv a celor 3 zile din pedeapsa aplicată pentru fiecare perioadă de 30 de zile executate în spațiul necorespunzător”.

„Observația Plenului Consiliului Superior al Magistraturii privind modul cum trebuie reglementate și înțelese cele 3 zile acordate compensatoriu a fost formulată cu titlu de recomandare de principiu, prin raportare la scopul concret vizat de legiuitor la acel moment, simpla luare în considerare a celor 3 zile doar la determinarea fracției ce conferă vocație la liberarea condiționată nefiind de natură a atinge finalitatea urmărită de inițiator. Studiile de impact ale unui act normativ trebuie realizate de către inițiatorul legii, ele fundamentând necesitatea sau oportunitatea declanșării procedurii de adoptare a actului normativ respectiv. Modificările aduse proiectului de lege au intervenit în procedura de legiferare ce s-a derulat în Parlament ulterior avizului acordat de CSM, fiind expresia atributului exclusiv de legiferare al puterii legiuitoare”, spune CSM.

CSM mai arată că avizul său a fost unul consultativ, exprimat exclusiv pe marginea textelor de lege modificatoare înaintate de către inițiator spre analiză și avizare, astfel că efectele concrete generate de Legea nr.169/2017 nu pot fi raportate la avizul consultativ emis de Consiliu în faza de proiect.