Ministrul Justiției, Tudorel Toader, a declarat, marți, că va veni cu o propunere după ce Curtea Constituțională va decide pe sesizările depuse de preşedinţii celor două Camere cu privire la un posibil conflict juridic de natură constituţională între Parlament şi ministerul Public și o va motiva.

„Haideți să vedem ce va decide CCR astăzi, haideți să vedem după aceea motivarea deciziei și atunci voi avansa propunerea pe care o voi formula”, a precizat, marți, ministrul Justiției, Tudorel Toader.
Curtea Constituțională analizează, marți, sesizările depuse de preşedinţii celor două Camere, Liviu Dragnea şi Călin Popescu Tăriceanu, cu privire la un posibil conflict juridic de natură constituţională între Parlament şi ministerul Public, alături de o sesizare a PNL privind Legea referendumului.

Preşedinţii celor două Camere, Liviu Dragnea şi Călin Popescu Tăriceanu, au sesizat, în 13 septembrie, CCR cu privire la un posibil conflict juridic de natură constituţională între Parlament şi Ministerul Public, după refuzul Parchetului de a transmite Comisiei de anchetă parlamentară a alegerilor din 2009 dosarul scrutinului.
Cei doi preşedinţi de Cameră solicitau CCR să stabilească care este întinderea competenţelor/atribuţiilor constituţionale ale Parlamentului şi ale ministerului Public în legătură cu realizarea anchetelor parlamentare. Decizia celor doi preşedinţi ai Camerelor de a sesiza CCR vine ca urmare a refuzului Procurorului Şef al DNA Laura Codruţa Kovesi de a se prezenta în faţa Comisiei de anchetă a alegerilor din 2009, precum şi al refuzului Procurorului General Augustin Lazăr de a înainta Comisiei de anchetă o copie a dosarului de urmărire penală nr.213/P/2017 privind scrutinul din 2009.
Potrivit celor doi preşedinţi, conflictul juridic de natură constituţională dintre Parlament şi ministerul Public ar avea la bază „refuzul celor două persoane care reprezintă Ministerul Public de a ţine cont de solicitările unei comisii de anchetă, comisie recunoscută constituţional, şi punerea în imposibilitate a Parlamentului de a adopta o hotarâre”. În cadrul sesizării CCR, Dragnea şi Tăriceanu solicită „obligarea” ministerului Public să transmită copia dosarului scrutinului, precum şi „obligarea” Laurei Codruţa Kovesi să răspundă la întrebarea adresată de Comisia de anchetă a alegerilor din 2009 privind prezenţa sa acasă la Gabriel Oprea în seara scrutinului. ”Vă rugăm să obligaţi ministerul Public să transmită de îndată comisiei parlamentare de anchetă copia dosarului nr. 213/P/2017, iar pe procurorul şef al DNA să răspundă la întrebarea formulată”, se arată în sesizările transmise CCR.
Comisia de anchetă a alegerilor din 2009 a solicitat, în vară, Parchetului General copia dosarului ce vizează organizarea alegerilor din 2009 şi rezultatul scrutinului prezidenţial. Parchetul General a anunţat, însă, că nu poate trimite Comisiei copia dosarului pentru că legea nu permite furnizarea de informaţii ce fac obiectul unei cercetări penale. Comisia a cerut, în replică, ministerului Justiţiei sa sesizeze Inspectia Judiciară în legatura cu „atitudinea” procurorului general, Augustin Lazăr. Toader a precizat că va discuta cu Augustin Lazăr şi, în funcţie de răspunsurile lui, va sesiza Inspecţia Judiciară. O astfel de discuţie, la care să participe Toader, Lazăr, dar şi membrii Comisiei, nu a mai avut loc. Ca urmare a refuzului lui Lazăr de a furniza o copie a dosarului, Comisia de anchetă a decis să solicite preşedinţilor celor două Camere, Liviu Dragnea şi Călin Popescu Tăriceanu, să ia decizia politică de a sesiza CCR în privinţa unui conflict juridic de natură constituţională între Parlament şi ministerul Public.
Pe ordinea de zi a ședinței de marți a judecătorilor Curții Constituționale figurează și sesizarea de neconstituționalitate a modificărilor Legii referendumului, depusă pe 14 septembrie de către senatorii liberali, cărora li s-au raliat și 13 senatori USR.
„Prin acest demers, PNL nu blochează organizarea niciunui referendum la nivel naţional. PNL nu a contestat Legea 3/2000 în forma actuală, care permite organizarea oricărui referendum, ci am contestat legea de modificare a acestei legi prin care Parlamentul, CCR şi preşedintele au fost eliminaţi din procedura legală şi constituţională prevăzută anterior cu privire la stabilirea obiectului şi datei de organizare a referendumului”, a spus senatorul PNL Iulia Scântei.
Ea a precizat că PNL a contestat prevederile nou introduse de majoritatea PSD-ALDE la Legea referendumului, întrucât consideră că acestea încalcă Legea fundamentală şi compromit şansele organizării oricărui referendum, inclusiv a referendumului pentru revizuirea Constituţiei.
Decizia de sesizare a Curții fusese luată de către conducerea PNL cu două mai zile mai devreme, pe 12 septembrie.
”Din neant a apărut un proiect de lege de modificare a Legii referendumului care a trecut de Parlament, de Camera Deputaţilor, în decurs de două zile, cred, sau trei zile. Face parte din categoria proiectelor legislative susţinute de cooperativa vechililor roşii care urmăreşte acelaşi scop: să reducă pe cât posibil atribuţiile preşedintelui. Practic, prin modificarea la Legea referendumului se prevede că proiectul de lege de modificare a Constituţiei prin care se modifică Constituţia nu îşi mai urmează parcursul obişnuit şi după avizul CCR Guvernul hotărăşte organizarea referendumului”, declara atunci Ludovic Orban.
”Or, nouă ni se pare că există chiar o pronunţare a CCR privitoare la organizarea referendumului care spune că intervalul orar de organizare a referendumului nu poate fi stabilit de către Guvern, ci trebuie stabilit prin lege. Cred că orice încercare de confiscare a unui astfel de referendum este imorală şi s-ar putea întoarce împotriva celor care încearcă să confişte politic acest referendum”, a mai spus Orban.