Cei care conduc lupta anticorupție din România ar trebui să fie la fel de atent verificați ca cei pe care îi anchetează, spun jurnaliștii publicației New Europe, care au realizat o amplă investigație privind sistemul anticorupție românesc.

„Sprijinită de instituțiile europene, disperate să descopere o poveste de succes după problematica extindere (UE) din 2007, Direcția Națională Anticorupție (DNA) din România a fost lăudată în ultimii ani. Cu toate acestea, în afara cercurilor de la Bruxelles, am dat peste o poveste foarte diferită – una de intimidare, coerciție și aparentă complicitate cu Serviciul Român de Informații (SRI); o tragedie a corupției în miezul luptei anti-corupție”, scriu jurnaliștii de la New Europe.

De la preluarea șefiei DNA de către Laura Codruța Kövesi, în 2012, instituția „a efectuat mai multe arestări, a obținut mai multe înghețări de active și mai multe condamnări decât oricare dintre agenții similare din UE”, mai scriu jurnaliștii, adăugând însă că, totuși, „sub mandatul lui Kövesi, au apărut și preocupări semnificative cu privire la metodele DNA.”

„Au existat acuzații pe scară largă, prea multe pentru a nu fi luate în seamă, că principiile CEDO și ale Cartei Drepturilor Fundamentale a UE sunt adesea încălcate în goana obsesivă după condamnări și, chiar mai grav, că investigațiile direcției implică acum, în mod obișnuit, abuzuri de putere și condamnări motivate politic”, notează publicația.

Articolul face referire la ancheta în curs a unei comisii parlamentare cu privire la practicile SRI și implicarea acestuia în dosarele DNA, dar și despre situația secretarului general SRI, Dumitru Dumbravă, a cărui demisie a fost cerută de membrii comisiei de control, în contextul acuzațiilor că a încercat să influențeze judecătorii. „El a încercat să contacteze și să influențeze persoane din zona judiciară, prin intermediul Facebook, subliniind preocupările în creștere legate de relația din ce în ce mai compromisă dintre serviciul de informații și DNA. O astfel de relație are ecouri care vin dintr-un capitol întunecat al istoriei românești”.

Jurnaliștii amintesc de cazul lui Dan Adamescu , decedat din cauza infecțiilor în închisoare, dar și situația fiului acestuia.

„Fiul său, Alexander, cetățean german, a contestat procesul inechitabil. În iunie 2016, Alexander a fost arestat la Londra pe baza unui mandat european de arestare emis de Guvernul român, fiind acuzat de complicitate cu tatăl său. Momentul arestării sale a fost cu atât mai remarcabil cu cât a avut loc în timp ce Alexander se pregătea să participe la o reuniune Frontline Club pe tema abuzurilor privind mandatele europene de arestare. În noiembrie 2016, o instanță din România a respins cererea lui Dan Adamescu de eliberare condiționată pentru probleme de sănătate. La 24 ianuarie 2017, Dan Adamescu a murit de septicemie în custodie, fiind în comă indusă artificial din decembrie 2016. Eliberarea pe cauțiune a lui Dan Adamescu a fost respinsă în mod repetat dintr-un motiv desprins parcă din cărțile lui Kafka: „continuă să nege acuzațiile ce îi sunt aduse”.

Un alt caz la care face referire investigația New Europe este cel al omului de afaceri Gabriel Popoviciu.

„În 2009, DNA-ul a inițiat o anchetă la adresa lui Popoviciu, pe baza unor acuzații legate de contribuția sa la asocierea Băneasa, în pofida faptului că aceste acuzații au fost examinate și respinse de către Procuratura Generală. În urma unui proces despre care echipa juridică a lui Popoviciu susține că poartă semnele unei Securități moderne, inclusiv respingerea dovezilor cheie din partea apărării, DNA a obținut condamnarea omului de afaceri la nouă ani de închisoare, în 2016. (…) Cazul lui Popoviciu a fost descris de surse de rang înalt din cadrul serviciilor secrete americane ca fiind bazat pe «deficiențe grave de fapt și de drept, incompatibile cu principiile fundamentale ale statului de drept». Cu toate acestea, condamnarea a fost în mod repetat menținută”, comentează jurnaliștii.

„Importanța luptei împotriva corupției în România nu poate fi subestimată. Ceea ce arată ancheta noastră este că cei care conduc această luptă ar trebui să fie la fel de atent verificați ca cei pe care îi anchetează. Cu toate acestea, influența și puterea vastă a DNA înseamnă că verificarea și criticile vor veni rar din interiorul țării. În schimb, datoria de a critica sistemul anticorupție din României revine în mare măsură Uniunii Europene”, precizează publicația New Europe.