Președintele Nicușor Dan a trimis recent Parlamentului o cerere de reexaminare a legii ce modifică Ordonanța de Urgență 31/2002, care vizează combaterea extremismului. În argumentația sa, Dan susține că modificările propuse ar putea avea un impact negativ asupra libertății de exprimare, deschizând astfel posibilitatea pentru abuzuri.
Una dintre principalele critici ale președintelui la adresa acestei legi se referă la lipsa de claritate în definirea infracțiunilor. Această ambiguitate permite interpretări subiective, care ar putea duce la aplicarea necorespunzătoare a legii. De exemplu, Dan evidențiază riscul ca distribuția de materiale xenofobe să fie sancționată fără a face distincție între propaganda extremistă și opere literare sau lucrări care, deși pot conține elemente sensibile, nu au intenția de a promova extremismul.
Deși Curtea Constituțională a respins sesizarea președintelui, considerând că legea este suficient de clară și bine definită, Nicușor Dan avertizează că o aplicare dezechilibrată a normelor legale poate duce la amplificarea tensiunilor sociale și la scăderea încrederii cetățenilor în instituțiile statului. Critica sa se extinde și asupra absenței unor definiții legale pentru termeni precum „legionar” și „fascist”. Aceasta lipsă de precizie este periculoasă, întrucât ar putea crea instabilitate juridică și ar facilita abuzurile selective în aplicarea legii.
Dan subliniază importanța găsirii unui echilibru între necesitatea de a combate extremismul și respectarea drepturilor fundamentale ale cetățenilor. Conform afirmațiilor sale, este esențial ca statul să acționeze cu măsură și să asigure că măsurile de combatere a extremismului nu sunt folosite ca un instrument de cenzură. În loc să protejeze democrația, o aplicare excesivă a legii, fără un cadru clar, ar putea duce la exact opusul, întărind diviziunile și neînțelegerile din societate.
Prin urmare, președintele Dan pledează pentru o abordare care să integreze atât fermitatea în combaterea extremismului, cât și respectul pentru libertățile individuale. Este crucial ca toate măsurile adoptate să reflecte o zestre de valori democratice, în care diversitatea opiniilor este îmbrățișată, iar principii precum dialogul și toleranța sunt încurajate.
În concluzie, președintele Nicușor Dan aduce în prim-plan o problemă deosebit de importantă pentru societatea românească, acela al limitelor între securitatea publică și libertatea de exprimare. Este evident că orice legislație destinată combaterii extremismului trebuie să fie formulată cu grijă, pentru a asigura un climat de stabilitate și respect reciproc în comunitate. Astfel, Dan cere o reevaluare constantă a normelor legale, pentru a garanta că valorile democratice sunt cu adevărat protejate, fără a cădea în capcana abuzurilor.