Președinția lui Iohannis a încercat, ieri, la o televiziune de casă, să schițeze o umbră de reacție la evenimentele din interiorul UE, teritoriu unde țara noastră lipsește cu desăvîrșire în planul ideilor ori al proiectelor. Numai că veștile cotroceniste nu sunt prea bune: încălecată și dirijată tot mai puternic de instituții străine, România trebuie să predea încă și mai mult din suveranitatea sa către state străine.

Consilierul prezidențial Leonard Orban a explicat, astfel, după o lungă și stupefiantă tăcere a președinției pe tema reformării UE, de ce România nu ține aproape de grupul de la Vișegrad și care e viziunea actualei conduceri a statului.

”Dorința României este(…) să fie cât mai aproape de nucleul care avansează cel mai mult la nivelul UE” a spus Orban, la Digi 24.

Cît despre refuzul de a se apropia de grupul de la Vișegrad, consilierul lui Iohannis a declarat:
„Pe subiectul ăsta, răspunsul e foarte simplu: pentru că avem viziuni diferite(…) Noi sprijinim adâncirea integrării. Noi credem că Uniunea trebuie să avanseze, nu cred că trebuie transferate înapoi competențe la state membre, ci dimpotrivă, în continuare, când va fi posibil, să fie transferate competențe la nivel european. Numai așa poți asigura o consolidare a proiectului european”.

Ceea ce nu a explicat Orban e următorul fapt: dacă, în condițiile unei uniuni cu o singură viteză și cu toți membrii egali ideea cedării suveranității era discutabilă, dar măcar avea o logică, în condițiile unei Europe cu mai multe viteze despre ce vorbim?

Cui ar urma să cedeze România ce i-a mai rămas din suveranitate: Germaniei și restului țărilor din nucleul dur ori celor din eșaloanele 2-3-4?

În plus, ar mai exista o problemă dramatică pentru țara noastră.

Zilele trecute, într-un interviu pentru Radio România, ambasadorul italian la București, Diego Brasioli, declara: ”România este o țară care încă își păstrează entuziasmul pentru parcursul comunitar. Eu sunt ferm convins că, dacă guvernele, scena politică vor ști să traducă acest entuziasm, această încredere a populației în inițiative concrete inclusiv la nivel european, România va putea deveni una dintre țările care ar putea constitui un nucleu de forță refondatoare a Uniunii. Evident, în fața provocărilor cu care se confruntă, UE are nevoie de o relansare(…)Cred că România poate juca cu adevărat un rol fundamental în acest proiect. Este nevoie de curaj pentru a-l face(s.n.)”.

Pînă azi, în afara ideii cedării de și mai multă suveranitate, conducerea statului nu a venit cu nicio inițiativă concretă la nivel european. Probabil pentru că îi lipsește curajul de care vorbea Brasioli. (B.T.I.)