Execuția cuplului Ceaușescu în 25 Decembrie 1989 obligă Justiția la o condamnare oficială, în principal pentru perspectiva legalității în statul român european.

Tot dezastrul ulterior execuției a fost creat de o forță cu adevărat incontrolabilă, instalată ca dimensiune ocultă a României, blocând până astăzi accesul la democrație și adevăr public.

Românii au devenit din captivi ai sistemului totalitar exteriori condiției de cetățeni în înțeles constituțional. Cele peste 5 milioane de emigranți, și refacerea statului de funcționari politruci, inutil și agresiv, arată fața “schimbării” survenită inclusiv după integrarea în UE.

Execuția din 1989 s-a petrecut pe fondul diversiunii instituțiilor specializate aflate în păienjenișul tranzacțiilor prin relațiile externe.

Execuția cuplului Ceaușescu a continuat o putere care, prin toți președinții, a stabilit un parcurs aflat sub controlul unui singur om, funcția de dictator nefiind încă anulată

Revoluționarii din 1989, categorie incertă și artificioasă, garantând implicit privilegiile abuzului prin instituții anexe, mențin România într-un moment critic imposibil de depășit prin rețetele KGB-iste.