În dimineața de 14 decembrie 2025, o familie din Lizzano (provincia Taranto) a început o luptă contracronometru, nimeni neanticipând evoluția venind dintr-o simplă „migrenă”. Numele care răsună în comunitate este cel al Giuliei Todaro, de 19 ani.
Totul începe cu un simptom banal, dar devine rapid alarmant. De aproximativ două zile, Giulia suferea de dureri de cap intense, pe care, inițial, le atribuia ciclului menstrual. Totuși, seara de duminică schimbă totul: starea ei se agravează, iar familia decide că nu mai pot „aștepta până mâine” și sună la ambulanță.
Dimineața în care totul se concentrează într-o singură direcție
La ora 07:30, Giulia Todaro este transportată cu ambulanța la Spitalul Marianna Giannuzzi din Manduria, direct la camera de gardă. Părinții sosesc imediat, cu mașina. În acele momente, spun apropiații, nu era niciun semn clar al unei crize iminente — doar graba, neliniștea și speranța că medicii vor identifica rapid cauza.
Însă situația scade brusc în normalitate. La scurt timp după ce este preluată de echipajul medical, Giulia își pierde cunoștința. De aici încolo, fiecare minut devine o povară greu de explicat: tânăra nu mai răspunde, iar în jurul ei se formează un întreg echipaj medical, ca un tablou în care toți lucrează frenetic, dar timpul parcă nu se mișcă deloc.
Trei ore de intervenții și întrebări care nu se opresc
În spital, mai multe cadre medicale din diverse secții intră pe rând în lupta cu o situație care părea să devină tot mai gravă, nu mai clară. Intervențiile se succed, iar încercările de resuscitare durează aproximativ trei ore. Pentru familie, aceste ore nu sunt ore — sunt fragmente, uși ce se deschid și se închid, pași pe coridoare și aceeași întrebare care le macină gândurile: „Ce are?”
În documentele și discuțiile ulterioare, detalii emergente amplifică confuzia: analizele ar fi arătat mai mulți parametri sub nivelul normal. Aceste rezultate ar fi determinat specialiștii să suspecteze un sfârșit natural, deși pentru cei rămași, termenul „natural” nu oferă liniște, ci, din contră, adâncește durerea.
După pierderea Giuliei Todaro, medicii le-ar fi sugerat părinților să considere realizarea unei autopsii, o măsură care, în astfel de situații, poate oferi răspunsuri când simptomele au fost prea rapide. Familia a refuzat această opțiune, iar refuzul a adăugat un alt strat de tăcere peste o zi care oricum părea imposibil de înțeles.
Primarul localității, Lucia Palombella, a redactat un mesaj care s-a răspândit rapid, reflectând șocul colectiv și golul lăsat în urmă:
„Comunitatea este profund șocată de această veste tragică… Durerea pe care o resimte familia în acest moment este de neimaginat… este devastator să vezi doi părinți jelindu-și fiica… nefiresc! Fiecare pierdere este dureroasă, dar atunci când este vorba despre o viață atât de tânără, devine inacceptabilă! Giulia veghează asupra lui mami și tati, oriunde te-ai afla.”
În acea zi, la ora 13:40, a fost declarat decesul Giuliei Todaro.