Zilele dintre Crăciun și Anul Nou sunt cele mai pline de datini și obiceiuri ancestrale. Practic, celebrarea Nașterii Domnului începe în seara de Ajun, pe 24 decembrie.
În satele românești, unde tradiția este încă vie, femeile și bărbații își încep pregătirile din timp pentru sărbătorile de iarnă. Bărbații fac ordine în curte și curăță locurile de adăpost pentru animale, iar femeile își pregătesc casele și mâncărurile tradiționale specifice acestei sărbători: cozonaci, colaci, sarmale și alte delicatesuri românești.
Sărbătoarea Nașterii Domnului se desfășoară între 25 și 27 decembrie. În Ajunul acestei sărbători, pe 24 decembrie, colindatul începe în toate satele din țară. Grupuri de copii, băieți și fete, femei și bărbați se îndreaptă din casă în casă, vestind Nașterea Mântuitorului prin colindele lor. După ce colindă, sunt răsplătiți la fiecare casă cu diverse bunătăți.
Ce este interzis să faci în Ajun de Crăciun
Conform tradițiilor vechi, Ajunul Crăciunului nu era o zi pentru muncă grea. Se considera că activități precum spălatul rufelor, cusutul sau munca intensă în gospodărie aduc ghinion. Curățenia trebuia finalizată cu cel puțin o zi înainte, iar Ajunul era destinat liniștii și așteptării sărbătorii.
De asemenea, nu era bine să mături casa sau să arunci gunoiul după lăsarea serii. Exista credința că, odată cu praful sau lucrurile aruncate, alungi norocul și prosperitatea din casă. În Ajun, nu era permis să împrumuți nimic, fie bani, fie obiecte, deoarece, conform tradiției, „îți dai belșugul din casă” pentru tot anul.
Bătrânii susțineau că Ajunul era o zi crucială pentru starea materială. Din acest motiv, era interzis să te cerți din cauza banilor sau să efectuezi plăți semnificative. Datoriile trebuiau rezolvate înainte, iar Ajunul era rezervat păcii și recunoștinței.
Nu era de bun augur să numeri banii sau să te plângi de lipsuri. Se credea că astfel „chemi lipsurile” pentru anul ce urmează. În schimb, era recomandat să ai câțiva bani în buzunar sau pe masă, ca simbol al belșugului care urmează să vină.