mă venerezi ca pe-o vestală
incognito în raza ta vizuală
o veritabilă veneră
vitrificată în oglinda venețiană
vedere încețoșată de unda efemeră
a unei ploi fugare...
inundă cerul un pământ imund
sunt un fulg rătăcit
am o structură falsă
ornată cu pudră de oase
mi-am aruncat veșmintele
carnale voluptoase
în umbra norilor
lăsată pe pământ
o scoică descărnată
în pliuri de sidef se îneacă...
©Mihaela Chițac, 2025