Poate te-ai întrebat vreodată cum funcționează JUSTIȚIA și nu ai găsit cel mai fiabil răspuns. În cele ce urmează, am să expun câteva idei și apoi câteva noțiuni generale pe înțelesul tău.
Așadar, să începem cu definiția:
Noţiunea de justiţie are mai multe sensuri, două dintre acestea fiind legate în mod direct de studiul organizării judiciare:
a. justiţia este o funcţie, având funcţia de a judeca, de a decide asupra conflictelor ivite între diferitele subiecte de drept prin aplicarea legii. În acest sens se spune că judecătorul înfăptuieşte justiţia. Într-o astfel de viziune, justiţia este o prerogativă suverană care aparţine statului
b. Într-o a doua accepţiune, mai restrânsă, prin justiţie se înţelege totalitatea instituţiilor prin care se poate înfăptui funcția judiciară. Exemplu: instanţe judecătoreşti, magistraţi, auxiliari sau parteneri ai justiţiei (mediatori, consilieri juridici și alți parteneri).
Din această perspectivă, justiţia este un serviciu public al statului deoarece corespunde unei activităţi organizate, finanţate, reglate şi ale cărei rezultate sunt asumate de stat. În termeni administrativi, justiţia reprezintă unul din serviciile publice ale statului, care trebuie să asigure protecţia juridică a justiţiabililor, totodată ( prin excepţie de la regula autorităţii ierarhice aplicabile în cazul serviciilor publice ) asigurând şi independenţa
magistraţilor.
Ca orice sistem, justiția este organizată astfel: -pe structuri
a. judecatorii
b. tribunal
c. tribunale specializate
d. curti de apel
e. Înalta Curte de Casatie si Justitie
Judecătoriile sunt instante fara personalitate juridica, organizate în judete si în sectoarele municipiului Bucuresti.
Numarul si localitatile de resedinta ale judecatoriilor sunt prevazute în anexa la Legea privind organizarea judiciara.
Localitatile care fac parte din circumsriptiile judecatoriilor din fiecare judet se stabilesc prin hotarâre a Guvernului, la propunerea ministrului justitiei, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii.
Judecatoriile îndeplinesc cel mai bine cerinta conform careia justitia trebuie sa fie cât mai aproape de cetatean.
Prin organizarea acestor instante într-un numar cât mai mare de localitati se reduc costurile de deplasare pe care îl suporta
justitiabilul si se asigura o facilitate a accesului la justitie.
Tribunalele – sunt instante cu personalitate juridica, organizate la nivelul fiecarui judet si al municipiului Bucuresti, sediul fiind, de regula, în municipiul resedinta de judet.
În cadrul tribunalelor functioneaza sectii sau, dupa caz, complete specializate pentru cauze civile, cauze penale, cauze comerciale, cauze cu minori si de familie, cauze de contencios administrativ si fiscal, cauze privind conflicte de munca si asigurari sociale, precum si, în raport cu natura si numarul cauzelor, sectii maritime si fluviale sau pentru alte
materii.
Tribunalul Bucuresti functioneaza si ca instanta specializata pentru judecarea cauzelor privind proprietatea intelectuala.
Tribunalele specializate sunt instante fara personalitate juridica, care functioneaza la nivelul fiecarui judet si al municipiului Bucuresti, având sediul, de regula, în municipiul resedinta de judet.
Sitemul crearii unor instante specializate în raport de natura litigiilor este practica în mod traditional în alte tari cu sistem juridic apropiat cum cel românesc, cum ar fi Franta.
Este de remarcat faptul ca specializarea instantelor nu este o creatie absolut noua în România.
În prezent, Legea de organizare judiciara prevede doar posibilitatea înfiintarii de tribunale specializate în acele domenii în care se permite crearea sectiilor sau completelor specializate în cadrul tribunalelor.
Din evolutia legislatiei rezulta ca initial legiuitor si-a imaginat ca principiul specializarii judecatorilor, atât de necesar pentru a garanta calitatea actului de justitie, se poate pune în practica numai prin crearea unor instante specializate si a stabilit termene concrete pentru înfiintarea si functionarea acestora. Ulterior, s-a constatat ca principiul specializarii judecatorului este pe deplin îndeplinit si prin vechea forma a organizarii de sectii sau complete specializate în cadrul instantelor de drept comun si necesitatea înfiintarii de tribunale specializate s-a transformat într-o simpla optiune.
Curtile de apel sunt instante cu personalitate juridica, în circumscriptia carora functioneaza mai multe tribunale si tribunale specializate. Numarul curtilor de apel, resedintele acestora si tribunalele cuprinse în circumscriptiile fiecarei dintre acestea sunt prevazute în anexa la legea de organizare judiciara. În prezent, în tara functioneaza 15 curti de apel.
Curtea de Apel Bucuresti functioneaza ca instanta specializata pentru judecarea cauzelor privind proprietatea intelectuala.
În cadrul curtilor de apel functioneaza sectii sau, dupa caz, complete specializate pentru cauze civile, cauze penale, cauze comerciale, cauze cu minori si de familie, cauze de contencios administrativ si fiscal, cauze privind conflictele de munca si asigurari sociale, precum si, în raport cu natura si numarul cauzelor, sectii maritime si fluviale sau pentru alte materii.
Sectiile si completele specializate ale curtilor de apel si ale instantelor din circumsriptia acestora se înfiinteaza la propunerea colegiilor de conducere ale fiecarei instante, prin hotarâre a Consiliului Superior al Magistraturii
Înalta Curte de Casatie si Justitie este instanta suprema, cu personalitate juridica si îsi are sediul în capitala tarii.
Rolul acesteia este de asigura interpretarea si aplicarea unitara a legii de catre celelalte instante judecatoresti.
Potrivit legii de organizare judiciara, Înalta Curte de Casatie si Justitie este organizata în patru sectii –
Sectia civila și de de proprietate intelectuala
Sectia penala,
Sectia comerciala,
Sectia de contencios administrativ si fiscal.
Înalta Curte de Casatie si Justitie îsi desfasoara activitatea si în cadrul Sectiilor Unite si ale unui complete format de 9 judecatori, acestea
având o competenta proprie.
Instanta suprema se compune dintr-un presedinte, un vicepresedinte, 4 presedinti de sectii si judecatori. În cadrul Înaltei Curti de Casatie si Justitie si magistrati – asistenti.
Structura Înaltei Curti cuprinde Cancelaria, directii, servicii si birouri, cu personalul stabilit prin statul de functii.
Activitatea de judecata a instantei supreme se desfasoara în cadrul sectiilor, completului de 9 judecatori si în cadrul Sectiilor Unite, potrivit competentelor stabilite de lege.
În cadrul sectiilor completele de judecata se compun din 3 judecatori ai aceleiasi sectii. Daca numarul de judecatori necesar pentru formarea completului nu poate fi asigurat, acesta se constituie cu judecatori de la celelalte sectii,