Presupusa prezență a șefei DNA Laurei Codruța Kovesi la Gabriel Oprea acasă în seara turului doi al alegerilor prezidențiale din 2009 i-a explodat acesteia în față.

Aflată la o dezbatere organizată de Parlamentul European, Kovesi a fost luată la rost pe această temă de către deputatul PSD Liviu Pleșoianu.

Pleșoianu, membru al Comisiei parlamentară de anchetă privind scrutinul din 2009, a profitat de prezența sa la același eveniment și a vorbit despre presupusa prezență a Laurei Codruța Kovesi acasă la Gabriel Oprea.

”Ca procuror general al României în 2009, ce ați căutat, ce ați făcut în seara alegerilor prezidențiale acasă la un om politic, alături de alți oameni politici și alături de șefii SRI. Și, de asemenea, de ce în 2014 ați mințit poporul român când ați spus că dumneavoastră niciodată nu v-ați întâlnit cu un politician în timpul liber”, a întrebat deputatul, citat de Antena 3.

Răspunsul lui Kovesi a fost: „În România, procurorii sunt independenți și în tot ceea ce am făcut am respectat legea și codul deontologic”.

Laura Codruța Kovesi a fost prezentă, marți, în Parlamentul European, pentru a participa la Conferința cu tema „Lecții de învățat din România: schimb de bune practici între autoritățile anticorupție din România și Ucraina” . Șefa DNA a acuzat la rândul său: „Presiunile exercitate în spațiul public depășesc uneori limitele unor critici acceptabile într-o societate democratică, mai ales în condițiile în care ele au venit din partea unor condamnați sau inculpați care dețin sau au deținut funcții importante în stat. Dosarele aflate în lucru, însă, ne arată că nu am prins toți corupții. Rezultatele noastre demonstrează că există vulnerabilități majore care pun în pericol buna funcționare a societății. Corupția are efecte dramatice și se manifestă prin aceleași acțiuni repetitive. În lipsa unor măsuri clare de prevenire și control, tipologia faptelor investigate și mecanismele care au permis săvârșirea faptelor se repetă”.

Kovesi a subliniat că pedepsirea funcționarilor corupți nu este suficientă pentru eradicarea fenomenului, ci trebuie identificate și înlăturate riscurile și vulnerabilitățile care conduc la comiterea faptelor de corupție.

„Acțiunile noastre pot avea efect durabil doar dacă sunt dublate de acțiunile preventive desfășurate de celelalte instituții și autorități ale statului, de mediul educațional și cel de afaceri. Astăzi dezbaterea referitoare la corupție este omniprezentă în România, iar nivelul de așteptare și sprijinul ferm al cetățenilor creează cadrul optim pentru o schimbare de esență a societății, care să vizeze atât mentalități, cât și norme noi. (…) Contăm în acest efort pe sprijinul partenerilor noștri instituționali din România și privim cu încredere către instituțiile europene pentru a ne fi în continuare alături cu obiectivitate și deschidere, în beneficiul statului de drept și al cetățeanului român”, a spus șefa DNA.

Aceasta a mai afirmat că numărul dosarelor finalizate „cu succes” a crescut de la an la an, precum și importanța funcției persoanelor investigate.

„În 10 ani, numărul persoanelor trimise în judecată de DNA s-a triplat (în anul 2006 au fost trimiși în judecată 360 inculpați, iar în 2016 au fost trimiși în judecată 1271 inculpați). Numărul mare de persoane trimise în judecată nu înseamnă că fenomenul corupției ar fi în creștere. Aceste rezultate sunt dovada că, în ultimii ani, DNA investighează mai eficient faptele de corupție. Numărul persoanelor condamnate de instanțele de judecată în 2016 în dosarele DNA a crescut de peste cinci ori (în 2006 au fost 155 persoane condamnate, iar în 2017 au fost 870 persoane condamnate). Din 2006 până în prezent DNA a dispus trimiterea în judecată a 99 de demnitari: 1 prim ministru, 1 fost prim ministru, 2 vice prim miniștri, 20 miniștri și foști miniștri, 1 europarlamentar, 53 deputați și 19 senatori”, a făcut un bilanț în fața persoanelor prezente, procurorul șef al DNA.