Sări la conținut
Mass Media 8

Parlamentul din Pakistan a aprobat un amendament ce extinde puterile șefului armatei și restrânge competențele Curții Supreme.

Recent, Parlamentul pakistanez a adoptat un amendament constituțional care întărește considerabil puterile șefului armatei, generalul Asim Munir, și limitează atribuțiile Curții Supreme. Amendamentul a fost votat cu o majoritate semnificativă în Camera inferioară, la scurt timp după ce a fost aprobat și în Camera superioară, într-o sesiune în care opoziția nu a fost prezentă. Această decizie a stârnit critici vehemente din partea opoziției, inclusiv din partea parlamentarilor aparținând partidului Pakistan Tehreek-e-Insaf (PTI), care au considerat aceste modificări o amenințare gravă la adresa democrației.

Concret, amendamentul preconizează transferul cazurilor constituționale către o nouă instanță numită Curtea Constituțională Federală. Aceasta va avea o structură diferită față de instanțele anterioare, iar judecătorii urmează să fie numiți de către guvern. Acest aspect suscită importante îngrijorări cu privire la independența și imparțialitatea sistemului judiciar din Pakistan. Specialiști în drept au subliniat că astfel de reforme nu doar că centralizează puterea, dar ar putea, de asemenea, să erodeze principiile fundamentale ale democrației, transformând astfel răspunderea guvernamentală într-un mecanism unilateral. Avocații constituționali au atras atenția asupra faptului că Parlamentul pakistanez a reușit să facă modificări pe care dictatori anteriori nu le-au putut implementa.

Această situație readuce în prim-plan discuțiile despre influența militară în politica pakistaneză. De-a lungul istoriei, armata a jucat un rol central în guvernarea țării, iar aceste recent adoptate modificări par să continue această tendință. Criticii acestui amendament sugerează că este o încercare deliberată de a limita controlul judiciar asupra acțiunilor guvernamentale și de a întări puterea armatei, plasând-o într-o poziție și mai dominantă în peisajul politic al Pakistanului.

Adoptarea acestui amendament ridică, de asemenea, întrebări serioase cu privire la viitorul instituțiilor democratice din Pakistan. Într-un stat în care democrația este deja fragilă, acest pas poate avea consecințe devastatoare asupra progresului democratic și asupra stabilității politice. Criticii sunt îngrijorați că prioritizarea intereselor militare și guvernamentale poate duce la diminuarea pluralismului politic și la reprimarea libertăților civile.

În concluzie, adoptarea acestui amendament constituțional are potențialul de a crea o restructurare semnificativă a dinamicii politice din Pakistan. Cu toate că susținătorii afirmă că reformele sunt necesare pentru o mai bună guvernare, este esențial să se acorde o atenție deosebită implicațiilor jucătorilor politici, iar societatea civilă continuă să exprime îngrijorările privind viitorul democrației în țară. Intrarea în vigoare a acestui amendament, odată promulgat de președinte, va redefine cu siguranță peisajul politic și juridic din Pakistan, având consecințe pe termen lung.