Joi se împlinesc 20 de ani de când, la 31 august 1997, ora 1h26 (ora României), automobilul Mercedes în care se aflau prinţesa Diana şi iubitul ei Dodi Al-Fayed, urmărit nebuneşte de paparazzi, a percutat al 13-lea pilon al pasajului de sub podul parizian Alma, aflat în al 8-lea arondisment, tragicul accident provocând decesul şeforului, a cărui alcolemie era foarte mare, şi al logodnicului ei.

Câteva ore mai târziu, la spitalul Pitie-Salpetriere, murea şi Diana, în vreme ce garda ei de corp, Trevor Rees-Jones, grav rănit, a supravieţuit.
Ştirea a făcut rapid înconjurul lumii, capete încoronate, preşedinţi, premieri sau alte înalte personalităţi fiind înştiinţate imediat despre eveniment, asemuit, din perspectiva impactului emoţional mondial creat cu cel provocat de asasinarea preşedintelui american John F. Kennedy – 22 noiembrie 1963 – şi cu cel datorat tragediei de la 11 septembrie 2001.

La 6 septembrie 1997, la funeraliile ei au participat 3 milioane de persoane, iar alte 2 miliarde de oameni din întreaga lume le-au urmărit la televizor. Cifre fireşti, dacă amintim că, în 2002, la cinci ani de la deces, într-un sondaj al BBC, Lady Di era plasată pe locul 3 între marile personalităţi britanice ale Istoriei, iar în altă anchetă, moartea sa era considerată de public drept principalul eveniment englez al secolului XX, înaintea sfârşitului celui de Al Doilea Război Mondial şi al acordării dreptului de vot pentru femei.

Cei 20 de ani scurşi de la decesul „prinţesei inimilor”, cum fusese numită Diana, sunt marcaţi de mai multe filme documentare, difuzate îndeosebi de televiziunile franceze, dar şi de cele britanice. Se remarcă, dintre toate, documentul inedit transmis, în iulie, de canalul londonez ITV, în care William şi Harry, fiii prinţesei, sparg tăcerea oficială ce o înconjura pe mama lor, omagiind-o cu deosebită emoţie.

Noile documentare au pus în lumină destinul şi parcursul vieţii sale ieşite din comun, prezentând episoade intime şi necunoscute ale vieţii ei ori au revenit la zvonurile incredibile referitoare la tragica ei dispariţie, fie rememorându-le, fie aducând noi dovezi în sprijinul ipotezelor avansate.
În tot acest context, în care presa audiovizuală şi cea scrisă au înmulţit emisiunile ori dosarele consacrate mereu foarte popularei prinţese, trebuie remarcat că, oficial, casa regală britanică i-a adus un omagiu sobru.În schimb, lângă gardul de la Palatul Buchingham, cu câteva zile înainte de 31 august, au apărut numeroase buchete, mesaje şi fotografii ale prinţesei, care amintesc marea de flori depuse acum 20 de ani de sutele de mii de persoane în lacrimi.

„Doamne, ce s-a întâmplat?”

În ajunul marcării tragicei dispariţii a prinţesei, s-au înmulţit şi noile mărturii. Astfel, după cea a unei prietene, care a dezvăluit, în premieră, că Diana nu trebuia să se afle la Paris în seara fatidică, a urmat pompierul ajuns printre primii la locul accidentului, care a povestit noaptea de coşmar pe care a trăit-o. După ce a păstrat tăcerea ani de zile întrucât îl obliga secretul profesional, acum, la pensie, Xavier Gourmelon a acceptat să acorde un interviu publicaţiei londoneze „The Sun”. Ajuns la faţa locului şi realizând imediat că nu se mai putea face nimic pentru şoferul şi cel aflat în spatele lui ( Dodi Al-Fayed), şi lăsându-l în grija unui coleg pe Trevor Rees-Jones, garda ei de corp, el şi-a concentrat atenţia asupra femeii, fără a şti că era Diana. „Ea respira încă (…). Se mişca uşor. Am înţeles imediat că este încă în viaţă. I-am luat mâna în a mea, spunându-i că eram acolo pentru a o sprijini, şi că ajutorul nu va întârzia”.
Convins că va salva femeia pe care nu o recunoscuse încă, pompierul nu a neglijat nimic.„I-am dat oxigen şi eram lângă ea când a fost scoasă din maşină”.

Foarte slăbită, Diana a reuşit să schimbe câteva vorbe cu cel ce încerca s-o menţină în viaţă.Suspinând, l-a întrebat:„Doamne, ce s-a întâmplat?” Este ultima propoziţie rostită de ea, după care inima i s-a oprit.„I-am făcut masaj cardiac şi respiraţia i-a revenit. În tot timpul intervenţiei mele am fost convins că va trăi.Când a fost pusă în ambulanţă credeam serios că am făcut ceea ce trebuia pentru a o salva”. Câteva ore mai târziu, aflat în faţa unui televizor, pompierul Xavier Gourmelon a aflat că Lady Di murise.„Îmi amintesc şi acum toată scena”, a mărturisit el ieri în ziarul „The Sun”.

Din mormânt, Diana încă se răzbună pe Charles

Comentatorii, specialiştii în viaţa mondenă şi istoricii sunt unanimi în constatarea că prinţesa Diana a fragilizat familia regală britanică dezvăluind, în 1992, detalii deloc flatante despre viaţa de la palat pe care publicistul Andrew Morton le-a inclus în biografia ei şi despre care, într-un interviu acordat agenţiei „France Presse”, susţine că au efecte neplăcute şi azi. În cartea „Diana, adevărata sa poveste,” pe care a reeditat-o acum, autorul a făcu loc tuturor confidenţelor prinţesei legate de căsătoria ei cu prinţul Charles, tentativele ei de sinucidere şi luptele ei împotriva bulimiei, făcând un portret dur al vieţii din sânul familiei regale britanice.Acest best-seller a aruncat o lumină crudă asupra viitorului rege şi continuă să facă să planeze îndoiala în ce priveşte capacitatea lui Charles de a-i succeda pe tron mamei sale, Elisabetha a II-a
„Nu este nicio îndoială că, în convorbirile cu mine şi apoi la la televiziune, când vorbea despre faptul că prinţul Charles nu era făcut pentru a fi rege, ea credea întotdeauna că prinţul William trebuia să aibă rolul de viitor rege”, a declarat Morton.„Azi, majoritatea persoanelor ar prefera ca această coroană să ajungă direct pe capul prinţul William.Acest lucru nu se va întâmpla, dar, în parte, este sentimentul poporului, care a fost influenţat de viaţa Dianei”, a apreciat biograful.

În context, să notăm că un sondaj YouGov a arătat că actuala comemorare a celor 20 de ani trecuţi de la moartea Dianei a afectat popularitatea lui Charles, doar 36% dintre britanicii intervievaţi apreciind că el este un atu pentru monarhie, faţă de 60% în 2013. „Comemorarea a redeschis şi vechile răni pentru Camilla ( actuala soţie a lui Charles-n.n.), ea amintind oamenilor rolul cheie pe care l-a jucat în destrămarea căsătoriei prinţului moştenitor cu prinţesa Diana, prezentată în epocă drept o „poveste de basm”, mai spunea acelaşi autor. Potrivit sondajului, doar 14 % dintre cei interogaţi ar dori s-o vadă regină. Reeditându-şi cartea, Morton a povestit că a ascultat şase casete ce conţineau mărturii ale Dianei, care, ajunse în volum, au zguduit manarhia britanică, iar decesul ei a constrâns monarhia să facă schimbările şi modernizările necesare.

„Este o nouă generaţie care preia comenzile, William şi Harry, iar ei încarnează multe dintre calităţile şi specificul Dianei… Au devenit (membrii familiei regale-n.n.) mai umani, mai accesibili”.„Este de reţinut că, după drama provocată de incendiul de la Grenfell, consolatoarea şefă a fost regina”, spune el, referindu-se la incendiul din Londra, de pe 14 iunie, soldat cu 80 de morţi„Într-un fel, familia regală a adoptat modul în care Diana gestiona lucrurile”, a conchis Andrew Morton, în declaraţia făcută agenţiei „France Presse”.

Ploaia de documentare

Cu greu se poate găsi un eveniment care, asemeni celor două decenii scurse de la moartea „prinţesei inimilor”, să fi fost marcat printr-o ploaie de omagii exprimate în filme documentare, pentru difuzarea cărora canalele de televiziune să-şi fi bulversat programele. În „Diana, mama nostră: viaţa şi moştenirea ei”, prinţii William şi Harry vorbesc deschis despre mama lor şi despre influenţa pe care a avut-o asupra vieţii lor. Sunt filmaţi răsfoind albumul familial privat creat de Diana şi amintindu-şi copilăria alături de mama lor. A fost, de departe, cel mai aşteptat dintre toate, dat fiind că, pentru prima oară, cei doi au vorbit public despre relaţiile cu mama şi tatăl lor, despre copilăria alături de ea. La fel, „ Diana, 7 Days” („Diana, 7 zile”) realizat de BBC revine asupra evenimentelor fără precedent care au urmat decesului prinţesei.Din el s-a detaşat această declaraţie cutremurătoare a prinţului Harry, care, la ora tragicului eveniment, avea 12 ani: „Cred că unul dintre lucrurile cel mai greu de acceptat este faptul că aceşti tipi ( paparazzi-n.n.) care au urmărit-o în acel pasaj subteran au făcut fotografii în timp ce ea agoniza pe bancheta din spate ( a maşinii-n.n.).Ne-a fost confirmat în mai multe rânduri”. „Ea era… foarte grav rănită la cap, dar era încă în viaţă, iar aceşti oameni care au provocat accidentul ei, în loc s-o ajute, au rămas s-o fotografieze. Iar aceste imagini, aceste clişee au fost transmise ulterior redacţiilor din ţară”, declara el.
Harry a revenit asupra modului în care tatăl său a avut grijă de el şi fratele lui după decesul Dianei, declarând că era „acolo, pentru ei”. Harry, care, la ora tragediei, era în vacanţă la castelul Balmoral alături de fratele său, tatăl lor, regină şi ducele de Edimbourg, spune : „Sunt puţine lucruri mai dificile decât faptul de a trebui să comunici copiilor tăi că celălalt părinte tocmai a murit.Nu ştiu cum se poate gestiona un lucru asemănător. În orice caz, el (Charles-n.n.) era acolo pentru noi”. „Nu ne rămânea decât el, aşa că a făcut tot ce e mai bine, încercând să ne protejeze şi să aibă grijă de noi.Dar, totodată, trebuia să respecte doliul” „Atunci, bunica ( regina- n.n.) voia să protejeze nepoţii, la fel ca tatăl nostru”, povesteşte, la rândul lui, prinţul William.„(Ea) a avut grijă să nu fie în casă ziare şi orice alte surse de informaţii, spre a ne proteja de ceea ce se petrecea.Ne-am putut plânge mama în toată intimitatea, ne-am adunat gândurile, am încercat să ne facem timp pentru noi”.

Revenind la vorbele lui Harry, ele amintesc de un interviu precedent, în care el evoca ideea de a părăsi familia regală.„În anii care au urmat (morţii mamei mele), am stat foarte mult cu capul plecat, zicându-mi : „Nu vreau să fiu prinţul Harry, nu vreau acest rol, aceste responsabilităţi. Priviţi ce i s-a întâmplat mamei mele, de ce trebuie să am asta deasupra capului ?”Azi, nu aspir decât la un lucru: să mă forţez să umplu golul pe care l-a lăsat ea. Asta este ceea ce contează în ochii noştri: să încercăm să schimbăm lucrurile şi să fie astfel încântată de noi”. În fine, William povesteşte cum a suportat funeraliile mamei sale cu capul plecat, „ascuns” în spatele lungului său breton.„Era unul dintre cele mai dificile lucruri pe care le-am făcut vreodată. Aveam impresia că ea era acolo, lângă noi, pentru a ne ajuta să rezistăm”, spune el.

Un inel, două destine şi două logodne

Azi, adolescenţi de atunci au 35 (William) şi, respectiv, 32 de ani ( Harry). William este căsătorit cu Kate Midleton, iar când cei doi au anunţat logodna lor, unii au remarcat similitudini între logodna din 24 februarie 1981 a prinţului Charles cu prinţesa Diana.„Viitoarea ducesă de Cambridge s-a prezentat în faţa ziariştilor într-o rochie bleu, culoare care amintea în mod straniu de cea a taiorului purtat atunci de Diana”, a spus Isabelle Riviere, biografă a prinţesei. În fine, ea se mai ocupă de inelul de logodnă al Dianei, care a ajuns pe degetul lui Kate. „Acest inel este simbolic pentru o căsătorie ce s-a încheiat prost”, a continuat specialista. „După cum aţi remarcat, este vorba de inelul de logodnă al mamei mele.Este o bijuterie care, pentru mine, este preţioasă în mod special, cu atât mai mult cu cât, de acum înainte, ea ne uneşte. Este felul meu de a saluta memoria mamei mele, de a o asocia la fericirea noastră, acum, când vom petrece viaţa împreună”, a conchis prinţul William.

Cuplul William-Kate are doi copii – un băiat, George, şi o fată, Charlotte-, cărora tatăl lor le vorbeşte frecvent despre „bunica Diana”. „ Avem fotografii de-ale ei peste tot în casă şi vorbim despre ea în mod constant. Dar ne e greu, întrucât Katherine nu a cunoscut-o şi nu poate să spună poveşti detaliate despre ea. Atunci, în mod automat, când îi pregătesc de culcare, le vorbesc despre ea, încercând să le amintesc că au două bunici în viaţa lor (este vorba atât despre Diana, cât şi despre Camilla-n.n.).Este important ca ei să ştie cine este şi că ea a existat”.

Atentat, execuţie, complot, etc.?

Imediat după tragicul accident din pasajul subteran al podului Alma, în Franţa a fost deschisă o anchetă care, după cum remarca un jurnalist de la FranceTvinfo, a durat doi ani, sub reflectoarele lumii întregi, după investigaţii autorităţile pariziene conchizând că a fost „un banal şi tragic accident de circulaţie”. Şoferul, ce avea între 1,7 şi 1,9 gr-l de alcool în sânge, a pierdut controlul maşinii, care rula cu 105 – 155 kmh. După 7 ani, poliţia britanică a deschis şi ea o anchetă, care a durat până în 2008, la capătul ei autorităţile ajungând la aceleaşi concluzii ca şi cele pariziene.Cu toate astea, nimeni nu a împiedicat apariţia şi circulaţia celor mai ciudate teorii despre acest grav accident, ele făcându-şi loc şi în aceste zile, unele cu noi argumente, altele cu noi ipoteze.

Diana, victimă colaterală a unui atentat

Este considerată între teoriile cele mai improbabile. Autorul şi realizatorul Francis Gillery dezvoltă ipoteza unei ambuscade în cartea lui „Lady Died” şi în documentarul „Diana şi fantomele de la Alma”. Potrivit lui, Dodi Al-Fayed ( fiul bogatului om de afaceri egiptean Mohamed Al-Fayed) ar fi fost victima unei capcane legate de un misterios contract pe care tocmai l-ar fi încheiat la Paris. Moartea lui ar fi avut ca fundal afacerile necurate ale tatălui său, comentează cu sceptiscism revista „Telerama”.

Diana ar fi în viaţă

Accidentul ei de maşină nu ar fi fost decât o regie destinată s-o facă dispărută. După 20 de ani, Lady Di îşi petrece zilele liniţită, departe de paparazzi, care o vânau altă dată. Argumentele amatorilor teoriei complotului: garda sa de corp a supravieţuit accidentului, iar şoferul nu era cel obişnuit. În context, reamintim că şi despre preşedintele american John F. Kennedy, asasinat la Dallas, în noiembrie 1963, a circulat o versiune similară, care a avut mulţi adepţi.

Diana, sacrificată de reptilieni

Această teorie cel puţin fantezistă este amintită de ziarul parizian „Le Monde” şi este apărată de un foarte popular jurnalist britanic, David Icke, fost fobalist profesionist şi gazetar sportiv. El afirmă că lumea de azi e guvernată în secret de reptile umanoide. Regina Elisabetha a II-a ar fi, evident, unul dintre aceşti monştri, iar Diana ar fi fost victima unui sacrificiu uman făcut de aceste creaturi atotputernice.

Diana, asasinată de MI6

După cum apreciază unii publicişti este teza cea mai vehiculată, potrivit ei Lady Di ar fi fost asasinată de serviciile secrete britanice la ordinul familiei regale.Teoria este apărată şi finanţată de Mohamed Al-Fayed, datează din 1998 şi a fost foarte la modă peste un deceniu. Tatăl lui Dodi, refuzând cu încăpăţânare versiunea oficială, a susţinut că Diana şi fiul lui au fost ucişi de MI6, la comanda prinţului Philip, soţul reginei Elisabetha a II-a şi tatăl prinţului Charles, fostul soţ al Dianei. Teoria este înlocuită de Chris Lafaille în documentarul „Diana, ancheta niciodată publicată”. În schimb este întărită de declaraţiile unui fost agent al MI6, Richard Tomlinson, care dă asigurări că serviciile secrete englezeşti erau implicate în accident. Mohamed Al-Fayed susţine că fiul său şi iubita lui au fost urmăriţi de MI6, iar casa regală britanică era informată despre cea mai mică mişcare a lor. Familia regală „nu putea accepta ca un musulman egiptean să devină tatăl vitreg al viitorului rege britanic”, declara superbogătaşul egiptean ziarului „Le Figaro”. El pretindea că Diana era însărcinată cu Dodi, care tocmai cumpărase un inel de logodnă de la un mare bijutier parizian, cei doi având de gând să oficializeze legătura lor pe 1 septembrie, dar Diana a decedat cu câteva ore înainte.

Magnatul egiptean a angajat anchetatori, avocaţi şi specialişti în comunicare pentru a răspândi cât mai bine zvonurile din ce în ce mai rocamboleşti.De pildă, unul pretindea că şoferul maşinii, Henri Paul, responsabil cu problemele de securitate la hotelul Ritz, din care Dodi şi Diana plecaseră în acea nopte, era agent la MI6, iar în conturile lui fuseseră virate importante sume de bani.Analizele de sânge care au dezvăluit alcoolemia lui mare ar fi fost prelevate de la altcineva.
În fine, corpul Dianei ar fi fost îmbălsămat astfel încât să nu se observe sarcina ei. Agenţii secreţi britanici ar fi orbit şoferul cu un puternic flash, iar absenţa imaginilor video de pe traseul Mercedesului ar fi ultima probă a unei operaţiuni speciale.

Operaţiunea Paget

În atare împrejurări, Scotland Yard, poliţia britanică, a declanşat Operaţiunea Paget, o anchetă vastă în urma căreia a alcătuit un raport de 800 de pagini, dat publicităţii în 2006, răspunzând astfel punctual acuzaţiilor miliardarului egiptean.Totuşi, în 2013, teza asasinatului a răbufnit iarăşi, în timpul unui proces al unui trăgător de elită al SAS, forţele speciale britanice, acuzaţia fiind de port ilegal de armă.După cum informa ziarul „The Telegraph”, potrivit socrilor unui alt membru al SAS, „soldatul N.”, şi el condamnat în proces, acesta ar fi mărturisit fostei sale soţii că unitatea lui ar fi „organizat” moartea prinţesei.Obligată din nou să investigheze, Scotland Yard a conchis că „nu există nicio dovadă credibilă sau pertinentă”.

Enigma cea mai mare

Şi în 2017 mas-media şi criminaliştii au vorbit despre cea mai veche enigmă care nu a lămurit întrebarea referitoare la rolul în accident al unui Fiat Uno alb, care a lovit Mercedesul. Cine îl conducea? Ce s-a întâmplat cu el ulterior? Fiind descoperite urme de vopsea albă pe caroseria Mercedesului lovit, cât şi bucăţi de plastic roşu în pasaj, care erau resturi ale unui far, cât şi urme de frânare pe şosea, anchetatorii au stabilit că era vorba de un acroşaj. Urmele de vopsea şi resturile de far proveneau de la un Fiat Uno construit între 1983 -1987. Tatăl lui Dodi a pretins că acest automobil a fost folosit de agenţii MI6 pentru a împinge Mercedesul în pilonul pasajului.Mai mult, el citează detectivii lui privaţi care ar fi descoperit identitatea şoferului de pe Fiat. Era fotojurnalistul francez James „Jean-Paul” Andason, care ar fi aparţinut serviciilor secrete britanice. În mod ciudat, în 2000, Andason a fost găsit mort într-un BMW incendiat la Nantes. Ancheta a vorbit despre o sinucidere, în vreme ce magnatul egiptean a susţinut că Andason era un martor prea jenant şi a fost executat.

Din nou, raportul din Operaţiunea Paget îl contrazice, deşi s-a aflat că el avea un Fiat Uno alb, dar nici şoferul şi nici maşina nu s-au aflat în pasajul cu pricina în noapte fatidică de 31 august 1997. În joc a intrat cuplul francez Georges şi Sabine Dauzonne, care a trecut prin pasaj la 1h32 şi ar fi încetinit pentru a evita ciocnirea cu un Fiat Uno ce mergea în zig-zag.Pe baza mărturiei soţilor respectivi s-a declanşat o nouă anchetă, în urma căreia a fost arestat Le Van Thanh, un gardian de 22 de ani. El a fost audiat şi la Londra, iar soţii Dauzonne l-au recunoscut din mai multe fotografii. Cu toate astea, în raportul Scotland Yard-ului nu a fost nominalizat, întrucât experţii francezi nu au găsit nicio urmă de coliziune între Fiatul său Uno şi Mercedes.
Oficial, ancheta a fost stopată, şoferul maşinii nefiind găsit, aşa încât există destule elemente pentru a conchide că povestea Dianei este una fără sfârşit, precum cele din 1000+1 de nopţi.