În Austria, situația privind comportamentul violent în rândul elevilor s-a deteriorat semnificativ, cu un număr alarmant de suspendări care a ajuns la 2.187 de cazuri în anul școlar 2024-2025. Comparativ cu aproximativ 2.000 de cazuri în anul anterior, cifra este cu mult mai mare decât cea de sub 1.000 raportate înainte de pandemie. Această creștere îngrijorătoare a fost observată în principal în școlile gimnaziale, unde s-au înregistrat 1.187 de suspendări. De asemenea, elevii din școlile primare au fost suspendați în 413 cazuri, iar școlile speciale au raportat 328 de suspendări, ceea ce înseamnă că aproape 2% dintre toți elevii din aceste instituții sunt afectați de măsurile disciplinare.
Această situație a determinat autoritățile să implementeze măsuri mai stricte. Începând cu toamna anului 2026, elevii care vor fi suspendați vor trebui să participe la un program special de reintegrare. Acest program este destinat nu doar să abordeze problemele de comportament ale elevilor, ci și să faciliteze întoarcerea lor în mediul educațional obișnuit. Este o abordare care își propune să strângă rândurile pentru a asigura sprijin adecvat și o reintegrare eficientă în comunitatea școlară.
Un aspect interesant al noilor reglementări este că părinții elevilor suspendați vor avea și ei un rol activ în procesul de reintegrare. Dacă aceștia nu colaborează cu școală în privința programului de reintegrare a copiilor, pot fi amendați cu sume de până la 1.000 de euro. Aceasta este o măsură menită să responsabilizeze atât elevii, cât și părinții, în încercarea de a promova un mediu educațional mai sănătos.
Ministrul Educației, Christoph Wiederkehr, a subliniat că intenția din spatele acestor măsuri nu este să pedepsească elevii pentru comportamentele lor, ci să ofere suport și resurse pentru a-i ajuta să revină la un învățământ normal și productiv. Această abordare reflectă o schimbare de paradigmă în ceea ce privește gestionarea comportamentului violent în școli. Autoritățile doresc să evite stigmatizarea elevilor suspendați și să încurajeze un proces de recuperare care să valoreze mai mult decât simpla disciplină.
Greutățile de adaptare la un mediu educațional post-pandemic, combinat cu diversele presiuni sociale și familiale, pot contribui la comportamentele violente în rândul elevilor. De aceea, noul program de reintegrare ar putea oferi nu doar o șansă elevilor de a-și îmbunătăți comportamentul, ci și de a crește conștiința comunității asupra necesității de a sprijini tinerii în momente dificile.
În concluzie, Austria se află într-un moment esențial în gestionarea comportamentului violent în școli, adoptând o abordare care vizează nu doar disciplinarea, ci și educația și reintegrarea elevilor. Aceasta ar putea reprezenta un model de urmat pentru alte țări care se confruntă cu probleme similare.