PNRR-ul condamnă România la colaps energetic. Fără cărbune, blackout-ul este iminent

În 15 martie 2023, Marcel Boloș ne anunța că suntem tot mai aproape de a primi cele 3,2 miliarde de euro din cererea de plată numărul 2 din PNRR. Banii nu au venit și nici nu vor veni până România nu va respecta întocmai PNRR-ul sinucigaș, care prevede dezafectarea tuturor termocentralelor pe cărbune. Situația este una fără ieșire și a fost cauzată de refuzul lui Virgil Popescu, Ministrul Energiei de a renegocia PNRR în aprilie-mai 2022.

Cu toate asigurările date de Guvern, că a reușit să convingă Comisia Europeană să ne lase în rezervă de capacitate 600 de MW pe cărbune în 2026, România se află în imposibilitatea de a îndeplini decarbonizarea, așa cum a fost trecută, în mod, absurd, în PNRR. Renegocierea PNRR, pe Componenta de Energie, ar fi trebuit făcută încă din aprilie-mai anul trecut, însă România, prin ministrul Energiei, Virgil Popescu, nu a declanșat niciun mecanism de negociere și nu a argumentat că sistemul energetic național nu poate supraviețui fără capacitățile pe cărbune. Bătaia este pe jalonul 114, cu Legea decarbonizării, unde PSD s-a luptat să pună în conservare acele capacități pe cărbune și să fie închise doar când se va pune ceva în loc, pentru că trebuia să vedem dacă cele două grupuri pe gaze vor fi și finalizate în 2026, ne spune Constantin Ștefan, secretar de stat în Ministerul Energiei.

”Nu poți să scoți înainte, orbește, fără să pui în loc altceva. Legea a trecut de Parlament, după care a fost modificată, succesiv, de două ori. A fost trimisă la Bruxelles și probabil acolo s-a constatat că lucrurile nu erau în concordanță cu ceea ce scria în PNRR. Pentru că în PNRR scrie dezafectare, nicidecum conservare sau scoatere când se pun în funcțiune alte grupuri. Acum legea trebuie armonizată cum cere UE, de aceea nu se închide Jalonul. Sunt inadvertențe și cu cele două grupuri pe cărbune, grupul 3 de la Rovinari și grupul 7 de la Turceni, care trebuiau scoase în 2022. Eu am spus tot timpul anul trecut că acele grupuri nu se pot scoate pentru că CE Oltenia are nevoie de grupuri energetice în rezervă, pentru că, dacă pică un grup care este acum în funcțiune, trebuie să pui altul pe care îl ai în stare de funcționare, ca să îi poată lua locul în câteva ore, altfel CE Oltenia intră în dezechilibre uriașe”, ne-a declarat Constantin Ștefan, secretar de stat în Ministerul Energiei.

A început numărătoarea inversă

Proiectele de energie bat pasul pe loc și nici o capacitate nouă nu a fost pusă în funcțiune până în prezent. În decembrie 2025 este ultimul an în care Complexul Energetic Oltenia mai funcționează cu șapte grupuri de producție pe cărbune. Din 2026, conform PNRR, vor mai exista doar două grupuri energetice, unul la Rovinari și unul la Turceni, cu o capacitate totală de 660 de MW. Dar și acestea vor mai funcționa în rezervă de capacitate, adică vor produce doar dacă Transelectrica va cere în sistem. Problema este că România nu are reglementată în piața de energie rezerva de capacitate și, în plus, oamenii care vor lucra la aceste două grupuri vor fi trimiși, practic, în concediu tehnic. O altă problemă este că lignitul extras și depozitat trebuie ars într-o perioadă relativ scurtă, astfel de depreciază, spun specialiștii din domeniu. Per total capacități în România, PNRR-ul ne obligă ca, în 2026, să scoatem din 1.425 MW, închizându-se producția de la CE Oltenia, Sucursala Electrocentrale Craiova, Govora și Iași. Ce vom pune în loc? Teoretic, ar trebui să punem 1.300 MW pe gaz la CE Oltenia, 735 MW fotovoltaice tot la CE Oltenia, proiecte finanțate din Fondul pentru Modernizare, 935 MW regenerabile și 300 MW în ciclu combinat pe gaze, proiecte finanțate din PNRR. Cei 1.300 MW pe gaze și cei 300 MW în ciclu combinat pe gaze, finanțat tot prin PNRR, ar trebui să intre în funcțiune în iunie 2026, tot teoretic, pentru că, din felul în care se mișcă lucrurile este foarte puțin probabil ca acest lucru să se întâmple. Dar chiar și așa, rămân 6 luni neacoperite, cu o lipsă din sistemul energetic național de 1.425 MW, în condițiile în care România este deja importator net de energie.

Iese și Cernavodă din sistem

România importă în prezent circa 700-1000 de MWh, în situația în care Hidroelectrica duduie, producând aproximativ 3.200 MWh, mai mult de jumătate din producția României, dar insuficient pentru a acoperi necesarul de consum al țării, atrage atenția secretarul de stat în Ministerul Energiei, Constantin Ștefan. ”În 2027 se va opri reactorul 1 de 700 MW de la Cernavodă pentru 2 ani în vederea modernizării, iar proiectele energetice mult mediatizate nu se văd a fi finalizate la timp. Nu mai pun la socoteală că ne va lovi seceta de mai multe ori, poate cel mai probabil și o iarnă geroasă. Și totuși, noi mergem pe un plan făcut în 2021, fără să facem rabat de la el, în ciuda contextului de la graniță, dar și mai mult, în ciuda faptului că știm că suntem campioni la a încălca noi termene la termenele termenelor asumate pentru noile proiecte energetice care se doresc a decarbona sectorul energetic”, a semnalat Constatin Ștefan, secretar de stat în Ministerul Energiei.

National