“Pot să te păstrez?”
Îmi amintesc că am auzit asta într-un film când eram tânără. Nu cred că acel sentiment mi-a părăsit vreodată trupul sau sufletul. M-am străduit să găsesc o iubire atotputernică și fără sfârșit; fără abandon, fără moarte.
- Vreau să te țin pentru totdeauna și să te am doar
pentru mine.
- Vreau să mă trezesc dimineața cu fața ta la câțiva
centimetri de a mea și, noaptea, să adorm în brațele
tale.
- Vreau ca povestea noastră de dragoste să pună capăt
tuturor poveștilor de dragoste trecute.
- Vreau o obsesie sănătoasă.
- Vreau nopți obraznice.
- Vreau un prieten bun cu care să râd.
- Vreau să nu te saturi niciodată să-mi săruți buzele și
să-mi atingi pielea.
- Vreau să spăl vasele cu tine și poate, să am plăcerea
păcătoasă pe tejgheaua din bucătărie după.
- Vreau să te simt în mine când lumina sau când stelele
strălucesc.
Te vreau pe tine! Ne vreau pe noi! Vreau binele, răul și
urâtul. Vreau basmul complet, cu sclipiri, unicorni, legat la ochi
și aventuri pasionale. Am nevoie și te doresc în atât de multe
feluri, probabil moduri pe care nici nu le-am înțeles pe deplin
încă. Nu vreau să fiu niciodată fără tine. M-ai completat în moduri
pe care nimeni altcineva nu a reușit să le facă.
Data viitoare când vom dansa împreună, te rog să-mi
șoptești încet la ureche, oferindu-mi o reasigurare necesară că
ești aici pentru a rămâne mereu, iar eu, de fapt, te pot păstra
pentru totdeauna.
sursa: “Pot să te păstrez? ” Replică din filmul Casper
?
.jpeg)
