In conferinta de presa, sustinuta astazi de prim-ministrul Romaniei, Ilie Bolojan, acesta a explicat ca deficitul bugetar este un pericol iminent pentru stabilitatea României

România se confruntă cu una dintre cele mai dificile situații fiscale din ultimele decenii, iar guvernul este forțat să intervină cu un pachet de măsuri dure pentru a evita colapsul financiar. Președintele Consiliului Județean Bihor, Ilie Bolojan, a declarat astăzi, într-o conferință de presă, că deficitul și absorbția fondurilor europene reprezintă cele două urgențe majore ale momentului.

„Suntem în ceasul al zecelea, al unsprezecelea și nu trebuie să stăm până în ultimul ceas, când suntem total cu spatele la zid”, a avertizat Bolojan, atrăgând atenția asupra pericolului real de intrare în incapacitate de plată a statului.

Deficitul – comparabil cu 2010, când TVA-ul a crescut la 24% și salariile au fost tăiate

România a cheltuit anul trecut cu 32% mai mult decât a încasat. „Din 100 de lei încasați din taxe și impozite, am cheltuit 132. Ne împrumutăm ca o familie care trăiește cu 30% peste veniturile lunare. E nesustenabil”, a explicat Bolojan.

Situația este comparabilă cu anul 2010, când România a fost nevoită să crească TVA-ul și să taie salariile cu 25%. „Dacă nu luăm măsuri, riscăm pierderea accesului la fonduri europene, degradarea ratingului de țară și intrarea într-o recesiune severă”, a adăugat el.

Reformele propuse: TVA, accize, sănătate și salarii

TVA cu două cote: 11% și 21%

Guvernul propune reașezarea taxei pe valoare adăugată la două cote – 11% și 21%. Cota redusă va rămâne pentru alimente, medicamente, apă, canalizare, irigații, cărți, lemne de foc și energie termică. Industria Horeca va rămâne provizoriu la 11%, urmând o analiză în octombrie.

Accize mai mari la alcool, tutun și combustibili

Accizele vor crește cu 10% pentru alcool, tutun și carburanți. În cazul motorinei, transportatorii vor beneficia de un mecanism de compensare. „Șocul va fi parțial atenuat pentru a proteja transportul intern”, a explicat Bolojan.

Sănătate: mai mulți contributori

Se propune introducerea contribuției de sănătate pentru pensiile peste 3.000 de lei și eliminarea unor excepții. „Avem peste 16 milioane de beneficiari și doar puțin peste 6 milioane de contributori. E imposibil să susții un sistem sănătos în aceste condiții”, a declarat Bolojan.

Măsuri pentru reducerea cheltuielilor: înghețarea pensiilor și salariilor

2025: fără creșteri salariale în sectorul public

Pensiile și salariile din sectorul public vor fi înghețate anul viitor. „Majorările din 2024 au fost nesustenabile: peste 20% la salarii și 30% la pensii. Nu mai putem continua în același ritm”, a spus liderul bihorean.

Educație: mai multe ore la catedră, burse mai puține

În educație, norma didactică va crește cu două ore, ceea ce va reduce plata cu ora și va genera economii. În plus, sistemul de burse va fi reformat. „Am ajuns de la 188 de milioane la 4,7 miliarde de lei în trei ani pentru burse. Meritocrația a fost distorsionată”, a precizat Bolojan.

Taxe mai mari pe dividende, jocuri de noroc și profiturile băncilor

Impozitul pe dividende va crește de la 10% la 16%, începând cu 1 ianuarie. Băncile vor fi taxate suplimentar pentru profiturile mari, iar câștigurile din jocurile de noroc vor fi suprataxate cu cel puțin 30% în plus.

„Băncile din România au cele mai bune randamente din regiune. Este normal să contribuie mai mult la bugetul de stat”, a afirmat Bolojan.

Etapa a doua: pensii speciale, reformă în agenții și companii de stat

În a doua etapă, până la sfârșitul lunii iulie, guvernul va aduce completări pachetului fiscal. Vor fi vizate pensiile speciale, reducerea cheltuielilor în agențiile autofinanțate (ASF, ANCOM, ANRE), reforma companiilor de stat și eficientizarea cheltuielilor administrațiilor locale.

„Românii trebuie să vadă că nu doar administrăm, ci și corectăm. Vrem să redăm încrederea și speranța cetățenilor noștri”, a conchis Bolojan.

Un nou ANAF, criterii de performanță și combaterea evaziunii

Bolojan a anunțat și schimbări la conducerea ANAF, cu obiectivul clar de a crește colectarea și de a stopa risipa. „Trebuie să luptăm pe toate fronturile: și pentru colectarea banilor, dar și pentru cheltuirea lor corectă”, a subliniat el.

Concluzie: un plan dur, dar necesar

Pachetul fiscal propus este unul dintre cele mai complexe și ambițioase din ultimii ani. Este un test major de credibilitate pentru guvern și o luptă contra cronometru pentru evitarea unei crize sistemice. Dacă măsurile vor fi aplicate cu seriozitate, România ar putea evita dezastrul financiar și ar putea reveni pe un drum al stabilității.