Aleksandr Lukașenko, președintele Belarusului, a semnat recent un decret care a dus la grațierea a 22 de persoane, dintre care 15 sunt femei și 7 bărbați. Această decizie a venit cu ocazia apropiatului noului an și a stârnit discuții intense despre contextul și motivele din spatele acesteia. Potrivit comunicatului emis de Președinția belarusă, 20 dintre cei grațiați erau condamnați pentru crime cu caracter extremist, o etichetă adesea asociată cu opozanții regimului lui Lukașenko.
Lukașenko, care se află la putere din 1994, a fost cunoscut pentru reprimarea dură a oricăror mișcări de contestare. Perioada 2020-2021 a marcat un punct culminant al acestor represalii, atunci când au avut loc proteste masive în urma realegerii sale, considerate de către spectatori și critici drept frauduloasă. Aceste evenimente au condus la o amplificare a represiunii, cu zeci de mii de protestatari arestați și mulți care au fost supuși la diversi abuzuri.
Grațierea recentă a fost justificată de autoritățile belaruse prin rațiuni umanitare și prin dorința de a proteja interesele familiilor acestor persoane. În plus, acest gest se aliniază cu presiunile internaționale crescute asupra regimului lui Lukașenko. De-a lungul anilor, comunitatea internațională a monitorizat cu atenție situația drepturilor omului în Belarus, iar lideri ca președintele american Donald Trump au cerut eliberarea deținuților politici din țară.
Cu toate acestea, în ciuda celor 100 de deținuți eliberați, organizațiile neguvernamentale, cum ar fi Viasna, raportează că există încă mai mult de o mie de deținuți politici în Belarus. Aceștia includ figuri importante ale opoziției, care au fost arestate și condamnate din motive politice. Această situație reflectă o atmosferă de frică și represiune continuă, care subminează fundamentul democrației în țară.
Criticii subliniază că, în loc să constituie un pas spre democratizare sau un semn de bunăvoință, grațierea actuală poate fi interpretată mai degrabă ca o tactică de PR pentru a îmbunătăți imaginea internațională a regimului, în fața unei comunități internaționale adesea sceptice față de acțiunile sale. Noul an este adesea văzut ca o oportunitate de reluare a dialogului și de reformare a relațiilor, dar până când Lukașenko va face pași concreți în direcția unor reforme reale, mulți rămân pesimiști cu privire la viitorul democrației în Belarus.
În concluzie, grațierea a 22 de persoane, în special a celor acuzați de crime extremiste, este un act complex și nu poate fi văzut decât în contextul unei istorii lungi de represiune. Deși se invocă rațiuni umanitare, realitatea este că mii de oameni continuă să sufere în închisorile belaruse pentru opiniile lor politice.