Preşedintele Consiliului Judeţean Buzău, Marcel Ciolacu, care anterior a ocupat funcția de prim-ministru și a condus PSD, a criticat recent măsurile financiare luate de prim-ministrul Ilie Bolojan. Ciolacu susține că Bolojan a făcut „tăieri” inutile la bugetele destinate gravidelor și pensionarilor, în timp ce a crescut impozitele într-un mod care a afectat grav sectorul privat.
Într-o postare pe Facebook, Ciolacu a afirmat că, în loc să conducă la o îmbunătățire reală a situației financiare a țării, acțiunile lui Bolojan au dus la o „scamatorie contabilă”. Ciolacu a specificat că nu există o reducere autentică a deficitului bugetar ca rezultat al măsurilor prezentate de actualul premier. Criticile sale s-au concentrat pe reorganizarea unor cheltuieli de investiții, care au fost inițial incluse în categoria împrumuturilor din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și ulterior mutate la granturi. Aceasta schimbare, conform lui Ciolacu, a fost menită să creeze o aparență de succes în gestionarea bugetului.
Acesta a explicat că, în decembrie, aproximativ 0.6% din PIB a fost înregistrat ca venituri în buget, ceea ce a dus la o „dezinformare” mai mare în raport cu starea financiară a țării. Ciolacu a adus în discuție și impactul negativ pe care impozitele crescute, precum TVA și accizele, l-au avut asupra românilor, în special a celor din clasele medii și inferioare. „Măsurile de austeritate introduse nu au generat rezultatele anticipate și au lăsat multe familii într-o situație financiară precară”, a subliniat el.
Critica lui Ciolacu subliniază o tensiune tot mai mare între diversele facțiuni politice și evidențiază provocările cu care se confruntă actuala guvernare în încercarea de a gestiona deficitul bugetar. El a instigat la o reflecție mai profundă asupra politicilor economice implementate, încurajând o mai bună transparență și responsabilitate în gestionarea fondurilor publice.
Această dispută politic a scos în evidență și o întrebare mai generală cu privire la impactul pe termen lung al deciziilor economice asupra populației. Multe dintre aceste măsuri sunt percepute ca fiind doar o soluție temporară la probleme structurale, fără a aborda cauzele fundamentale ale deficitului bugetar.
În lumina acestor critici, este clar că Bolojan va trebui să răspundă nu doar la acuzațiile lui Ciolacu, ci și la cerințele tot mai crescânde din partea cetățenilor pentru o gestionare mai responsabilă a resurselor publice. În contextul actual, aceste dezbateri vor avea un impact semnificativ asupra viitorului politic și economic al României, în special în perspectiva următoarelor alegeri.