Într-un interviu oferit publicației Le Monde, președintele Nicușor Dan a abordat o problemă urgentă cu care se confruntă România: vulnerabilitatea țării la campanii de manipulare și dezinformare. Un exemplu relevant în acest context este tematica prezenței trupelor franceze pe teritoriul românesc, subiect care a stârnit discuții și controverse. Nicușor Dan a evidențiat că instituțiile românești nu dispun, în prezent, de infrastructura necesară pentru a identifica rapid informațiile false care circulă pe rețelele sociale și pe alte platforme de comunicare.
Un caz recent ilustrativ menționat de președinte face referire la o știre falsă care a circulat pe internet, conform căreia ar fi fost emis un ordin de încorporare pentru 200.000 de persoane în armată. Această situație a pus în evidență problemele semnificative legate de eficiența instrumentelor disponibile pentru combaterea dezinformării. Nicușor Dan a accentuat necesitatea urgentă de a dezvolta soluții care să permită statului să descurajeze astfel de informații false, care pot destabiliza societatea și pot induce panică în rândul populației.
În cadrul interviului, președintele a promis că, în termen de șase luni, România va implementa capabilități automate menite să detecteze și să reacționeze rapid la fake news. Această inițiativă reprezintă un pas important în lupta împotriva dezinformării, dar și un semn că autoritățile conștientizează problema și sunt dispuse să investească în soluții moderne pentru a proteja cetățenii.
De asemenea, Nicușor Dan a subliniat că, dincolo de aspectele logistice și tehnice, există o problemă mai profundă: scăderea încrederii cetățenilor în instituțiile statului. Această neîncredere, alimentată adesea de corupție și de scandaluri publice, face ca oamenii să fie mai predispuși la acceptarea unor informații false. Cetățenii care nu au încredere în sursele oficiale sunt mai ușor influențați de dezinformarea care circulă pe internet.
Prin urmare, este esențial ca statul să lucreze nu doar la înființarea de mecanisme de detectare a dezinformării, ci și la restabilirea relației de încredere cu cetățenii. Campaniile de educație media și informare sunt cruciale în acest sens, pentru a ajuta populația să facă distincția între informațiile corecte și cele false. Acest proces de educație ar trebui să fie o prioritate, nu doar pentru a combate dezinformarea, ci și pentru a întări democrația și coeziunea socială în România.
Astfel, intervențiile rapide și eficiente pot face o diferență majoră în modul în care societatea românească reacționează la provocările aduse de dezinformare și își poate recăpăta încrederea în instituțiile statului. Cu un angajament ferm și instrumente adecvate, România poate deveni mai rezistentă în fața atacurilor dezinformării.