În cadrul unui miting desfășurat pe 7 februarie la Szombathely, prim-ministrul ungar Viktor Orbán a exprimat un punct de vedere controversat, caracterizând Ucraina drept „dușmanul” Ungariei. Această afirmație a fost formulată în contextul criticării cererii Ucrainei adresate Uniunii Europene, prin care solicita încetarea importurilor de energie ieftină din Rusia. Această poziție a lui Orbán, cunoscut pentru relațiile sale strânse cu Kremlinul, subliniază o distanțare față de Ucraina, pe care el o consideră o amenințare pentru stabilitatea economică și energetică a Ungariei.
Orbán a argumentat că, în calitate de vecin, Ungaria ar trebui să colaboreze cu Ucraina, însă a subliniat că implicarea militară sau economică în situația ucraineană nu este o opțiune viabilă. El a precizat că acest lucru ar putea implica Ungaria într-un conflict care, în opinia sa, nu o privește direct. Această declarație vine pe fondul dificultăților pe care le întâmpină Ungaria în contextul politic european, în special cu privire la politica de energie.
Recent, Consiliul Uniunii Europene a aprobat un plan prin care achizițiile de gaze rusești vor fi interzise până în anul 2027. Orbán și-a reiterat opoziția față de această decizie, punând accent pe nevoile energetice ale Ungariei și subliniind că nu poate susține o măsură care ar afecta grav economia țării. Criticile sale se aliniază cu poziția Slovaciei, care, de asemenea, contestă această reglementare. Acest context politic sugerează o divizare pe continent între statele care susțin o abordare fermă împotriva Rusiei și cele care caută să mențină relații economice direcționate spre Kremlin.
Pe lângă aspectele legate de energie, Orbán a ridicat și problema statutului Ucrainei în Uniunea Europeană. Deși a recunoscut că este importantă o cooperare generală cu vecinii, el a insistat că Ucraina nu ar trebui să obțină statut de membru al UE în viitorul apropiat. Această poziție reflectă un pragmatism politic, având în vedere că Ungaria se confruntă cu o opoziție din ce în ce mai puternică înainte de alegerile parlamentare programate în două luni. Orbán, astfel, își caută sprijinul electoral prin reafirmarea unei politici naționaliste și prin poziționarea Ungariei ca un apărător al intereselor sale economice și energetice, în contrast cu cerințele externe.
Criticile aduse Ucrainei sunt parte dintr-o strategie mai amplă de consolidare a poziției interne, unde Orbán implantează ideea că țara sa trebuie să-și protejeze suveranitatea și interesele economice. Este evident că provocările cu care se confruntă Ungaria, în special în ceea ce privește politica energetică și relațiile internaționale, vor continua să joace un rol central în discursurile politice ale lui Orbán și în campania sa electorală, având potențialul de a influența viitorul politic al Ungariei. Această situație complexă ar putea avea repercusiuni nu doar asupra relațiilor Ungariei cu Ucraina, ci și asupra întregului climat politic din Europa Centrală și de Est.