cuvinte mătuite nu mai vedem dincolo de vânt ne mulțumim cu sensurile pe care le știam păstrate în memorii până când vreun nenorocit de alzheimer își va priponi calul în preria minții noastre atunci vom fi doar cireșii care înmuguresc țurțuri și-n lumina lor de gheață se vor fi scăldat sâmburii de iubire pe care-i scuipasem în grabă la trecerea noastră prin lume