dăunătoa
Distribuiți pe
Facebook
Distribuiți pe
google
pe TwiUtilizarea
probioticelor devine extrem de obișnuită, un număr tot mai mare de
produse fiind completat cu un număr tot mai mare de bacterii care
sunt promovate ca promovând sănătatSe pare că
consumatorii nu înțeleg pe deplin ce sunt sau ce pot face, deoarece
aceiași oameni care folosesc șervețele sau geluri anti-bacteriene
vor cumpăra un probiotic plin de bacterii și îl vor înghiți fără
îndoială.
Un probiotic este un supliment
care conține bacterii care sunt capabile să secrete acizi ușori
odată ce ajung în tractul intestinal.
Consumatorii nu știu că
interacționează și cu sistemul imunitar, nervos, hormonal și
intestinal în moduri potențial dăunătoare.
Probioticele sunt adesea vândute ca un amestec
„sănătos” de „bacterii naturale” care vă vor restabili sau umple
flora intestinală. Aceste produse supraestimează
înțelegerea oricui asupra bacteriilor
intestinale.
Cu tehnologiile moderne, putem secvența ADN-ul a
mii de bacterii diferite care trăiesc în tractul
intestinal. Dar majoritatea necesită astfel de
factori neobișnuiți pentru supraviețuire, încât oamenii de știință
nu sunt capabili să crească aproximativ 80% din bacteriile
detectate.
Fără a le putea crește,
cercetătorii pot ghici doar aspectele de bază ale funcției și
comportamentului lor.
Dacă cercetătorii ghicesc, atunci
vânzătorii nu pot înțelege pe deplin ce vând și nu au nicio bază
științifică care să ofere garanții de siguranță așa cum fac
ei.
Dar, în ciuda acestei lipse de înțelegere, mulți
oameni au descoperit că probioticele ameliorează unele dintre
problemele lor digestive. Acesta este un indiciu
foarte important, deoarece înseamnă că au o creștere excesivă a
bacteriilor colonice (inferioare) din tractul intestinal subțire
(superior).
Această supra-creștere bacteriană se numește
SIBO, supraintensitatea bacteriană a intestinului
subțire. Acest lucru se întâmplă atunci când
bacteriile colonice migrează prea sus în secțiunea greșită a
intestinelor.
Acest lucru poate apărea după
administrarea de antibiotice sau antiacide sau când ceva modifică
viteza tractului digestiv, cum ar fi anestezia, vaccinurile sau
leziunile cerebrale, rezultând o disfuncție a sistemului nervos
autonom (Disautonomia).
SIBO afectează o mare parte a populației și până
la 20% dintre persoanele cu SIBO nu raportează simptome
intestinale. Alții cu SIBO suferă de suferință
intestinală (diaree, constipație, mâncați și trebuie să mergeți la
baie cât mai curând posibil, balonare excesivă), sensibilități
alimentare / intoleranță, transpirații nocturne, greață de
dimineață, stomac acru sau „glicemie scăzută” între mese, piele
probleme (erupții cutanate, urticarie, eczeme) și infecții
recurente cu strep și vezică.
Tractul nostru intestinal are aproximativ 40 de
metri lungime. Funcționează ca o bandă
transportoare, mutând produsele alimentare și deșeurile înainte pe
care creierul nostru le controlează prin sistemul nostru nervos
autonom („Autonomic”).
Autonomii sunt mecanismul principal de control
al creierului pentru organe, hormoni și sistemul
imunitar. Ramura parasimpatică a autonomiei
controlează „odihna și digera” comenzile și inflamația
creierului.
SIBO poate începe după ce suferim
o leziune a sistemului nostru nervos autonom, care modifică
mișcarea tractului nostru intestinal.
Vătămarea autonomă poate fi o
vătămare fizică directă (contuzie, epavă a mașinii), o vătămare
indirectă (traume emoționale), o vătămare metabolică (sarcină,
reacție la medicamente, chimio / radiații) sau o vătămare
inflamatorie (reacție excesivă la vaccin, antibiotice, anestezie ,
chirurgie, reacție la testarea alergiei).
Bacteriile noastre au învățat prima regulă în
domeniul imobiliar; locația este
totul.
Bacteriile colonice se deplasează
într-un cartier mult mai bun (intestinul subțire) în care
nutrienții îi ajută să se replice și să
supraviețuiască.
Bacteriile invadatoare digeră
substanțele nutritive și apoi eliberează gaze, toxine și deșeuri
care ne dau simptome.
Bacteriile sunt inteligente și vor lucra pentru
a rămâne în noua lor locație. Au învățat să
trimită semnale către creier prin intermediul nervului principal al
sistemului nervos autonom, nervul vag. Aceste
semnale bacteriene ne modifică autonomia și încetinesc și mai mult
digestia.
Cumpărați copia dvs. a Protocolului Nemechek pentru autism și tulburări de dezvoltare astăzi!
Bacteriilor din colon nu le place mediul acid și
suplimentarea cu probiotice creează o creștere a acizilor în
intestinul subțire. O producție mai acidă
înseamnă mai puțină creștere a bacteriilor colonice, iar persoana
poate simți mai puține simptome.
Ameliorarea simptomelor cauzate
de acidul crescut este, de asemenea, probabil motivul pentru care
oțetul de cidru de mere îi face pe unii oameni să se simtă mai
bine.
Dar probioticele nu rezolvă
problema neurologică subiacentă Autonomă și oamenii pot pierde
beneficiile odată ce bacteriile se pot replica și își pot continua
migrarea în sus.
Probioticele pot provoca, de asemenea, probleme
de sănătate în alte moduri. Am văzut copii și
pacienți adulți devenind mai greați, deprimați, anxioși și chiar
dezvolta simptome artritice atunci când au început să completeze cu
probiotice.
Și un cuvânt de precauție, doar
pentru că nu simțiți un efect rău evident nu înseamnă că
probioticul nu adaugă la nivelul inflamației sistemice care
declanșează o mare varietate de boli.
Deci, în loc să adăugați bacterii vii în tractul
intestinal, recomand o fibră prebiotică numită
inulină. Inulina este o fibră care poate fi
consumată doar de bacteriile sănătoase care locuiesc în mod normal
în intestinul subțire, nu de bacteriile invadatoare din
colon.
Pe măsură ce locuitorii normali ai intestinului
subțire cresc în număr, aceștia excretă acizi ușori pe care
bacteriile colonului nu le plac și se
retrag. Reechilibrează ușor bacteriile naturale
ale intestinului fără influența bacteriilor necunoscute găsite în
probiotice.
Unii au SIBO în măsura în care
inulina nu este suficientă pentru a controla bacteriile colonice și
au nevoie de un curs scurt de antibiotice pentru a doborâ
excrescența bacteriană plus tratamentul sistemului nervos autonom
pentru creierul lor pentru a recâștiga controlul neurologic asupra
mișcării tractului digestiv.
Există cinci etape în disfuncția autonomă și
primele două etape nu prezintă simptome
vizibile. Abia în cea de-a treia etapă a
disfuncției autonome, oamenii încep să simtă simptome care le
afectează viața de zi cu zi probleme cu
IG.
Disfuncția autonomă nu apare pe un RMN, CT
scanează și nu este detectată în sânge anual. De
peste 10 ani am testat autonomia folosind analiza spectrală pentru
a identifica tonul și echilibrul fiecăreia dintre cele două ramuri
principale ale sistemului nervos autonom. De
asemenea, folosesc testarea Variabilității ritmului cardiac (HRV)
ca un marker pentru funcția și recuperarea
autonomă.
Am descoperit că pentru a menține bacteriile mai
sănătoase, trebuie să restabiliți controlul neurologic (autonom)
asupra tractului intestinal. Trebuie să reparăm
și să menținem atât tractul intestinal, cât și să reparăm și să
menținem funcția autonomă.
SIBO și tratamentul autonom
implică adesea medicamente pe termen scurt pentru a restabili un
amestec bacterian mai bun, modificări nutriționale de bază pentru a
sprijini repararea neurologică și producția de celule stem,
stimularea nervului vag și schimbări dietetice pe termen
lung.
Am descoperit o formulă
multifacetică pentru restaurarea autonomă, care este atât de unică
și de eficientă, încât mi s-a acordat un brevet (Metode de
inversare a deteriorării sistemului nervos autonom, Paten nr.
10,335,396).
Controlul SIBO și menținerea echilibrului
sistemului nervos autonom nu este ușor, dar nici
imposibil. Procesul necesită muncă și
mentalitatea maratonistului; în fiecare zi
eforturile, alimentele și medicamentele dvs. vă susțin sau vă pun
în pericol recuperarea și
sănătatea.
Repararea creierului, pentru a
repara corpul, necesită eforturi persistente de către pacient, dar
am văzut ani de recuperare sau decenii după leziunea autonomă a
persoanei sau debutul SIBO.
Sunt medic de medicină internă (DO) instruit
clasic de la UCLA și practica mea de medicină internă și autonomă
se află în zona Phoenix. Istoricul meu de
cercetare s-a concentrat pe sistemul nervos autonom, metabolismul
creierului și inflamația
metabolică.
Folosesc toate instrumentele
științifice și medicale disponibile pentru a induce sistemul nervos
și organele să se repare prin normalizarea mecanismelor de control
al inflamației, inducerea producției naturale de celule stem și
reactivarea mecanismelor de restaurare înnăscute.
Sursa:https://www.nemechekconsultativemedicine.com/blog/probiotics-helpful-harmful/