Motto: ”Cine dă în mine dă în fabrici și
uzine” - Gazeta. De Perete
Adevărata problemă de imagine a USR e cea pe
care și-a comis-o singură această instituție în istoria ei recentă
și anume aceea că a devenit un fel de partid al scriitorilor, în
care se intră în primul rând pentru avantajul călărețului de a
primi suplimentul la pensie și, în al doilea rând, pentru marele
privilegiu de a te intitula scriitor profesionist. La aceste două
avantaje se reduce de fapt, nu și de drept, aventura de a scrie
literatură în România. Cum a fost posibil ca cel mai cunoscut și
(eventual logic) avizat critic literar să adune mii și mii de
amatori sau chiar impostori într-o Uniune a Scriitorilor? Asta se
poate întreba oricine vede clar situația tristă în care a ajuns
scriitorimea română. Singura explicație e una politică, a puterii
care corupe și absolutismului care corupe absolut. Doar naivii mai
cred în democrația demersurilor unei asociații în fruntea căreia
domnește un mic dictator ales pe viață și, care, se vrea eternizat
”pentru că nu are pe Cine să lase în locul lui”. În atare condiții,
era și natural să apară chiar din sânul Uniunii reacții adverse.
Care reacții, deși îndreptățite la libertatea cuvântului, au fost
rapid puse la zid cu eticheta că ”strică imaginea USR”. Să fim bine
înțeleși: imaginea asta era stricată demult. Ba chiar a atins
performanța unui întreg pomelnic de fapte aflate la limita legii,
începând cu insubordonarea la noua lege a Asociațiilor și
Fundațiilor (pe motiv de lege comunistă de înființare a USR) și
terminând cu excluderi în masă ale protestanților (pe motiv că
îndrăznesc să-ți spună că greșești și că își cer drepturile
respectate). Toate acestea, pe baza unui Statut modificabil la
discreția conducerii și a unei legi abrogate. Care lege, chiar de
ar fi operantă, cere și ea aprobarea Ministerului ceaușist al
Artelor pentru astfel de acțiuni. Revoluția Anticomunistă din *89
n-a fost făcută ca să rămână legile ceaușiste în vigoare și, prin
reducere la absurd, ca să ”strice imaginea României” în
lume. Istoria s-a Răsturnat ca să intre în
Normalitate. Nu ca să o Repetăm irațional și bolnav. Din fericire
mersul ei actual și-a perfecționat mijloacele legale de recuperare
a normalității și cei ce le ignoră merită să ajungă, cu imaginea
șifonată, la coșul ei de gunoi. Abia acolo vor realiza, în sfârșit,
că Litera Legii Democratice e cu totul alta decât Litera Urii și
Paranoiei în imaginea publică a scriitorului de azi.
