Pe 10 noiembrie, cadrele didactice din educația francofonă au intrat în grevă, protestând împotriva măsurilor luate de guvernul Federației Valonia-Bruxelles. Una dintre principalele nemulțumiri este obligația profesorilor de liceu de a prelungi programul cu două ore suplimentare, neplătite. Această măsură a stârnit îngrijorări majore cu privire la calitatea educației și la stabilitatea locurilor de muncă. Profesorii, precum Jérémy Bléret, au evidențiat faptul că majoritatea colegilor lor lucrează deja aproximativ 40 de ore pe săptămână. În plus, se estimează că aceste modificări ar putea duce la pierderea locurilor de muncă pentru între 1.000 și 1.500 de profesori, generând economii de aproximativ 100 de milioane de euro pentru guvern.
În fața acestor proteste, Ministra Educației, Valérie Glatigny, a încercat să mobilizeze sprijinul opiniei publice, afirmând că anual se deschid peste 2.000 de posturi cu normă întreagă în învățământul secundar. Aceasta a insistat că schimbările propuse sunt menite să eficientizeze sistemul educațional și să asigure o mai bună stabilitate a tinerilor profesori. Guvernul a anunțat, de asemenea, un plan de revizuire a programului școlar comun de bază, care va permite introducerea de cursuri opționale, măsură ce, conform sindicatelor, contravine principiului unei educații uniformizate accesibile tuturor elevilor.
Sindicatelor le-au stârnit, de asemenea, nemulțumiri propunerile guvernului de a înlocui actualul sistem de titularizare cu contracte pe durată nedeterminată. Această schimbare este percepută ca o măsură ce va aduce costuri suplimentare, punând o presiune și mai mare pe bugetul deja restrâns al educației. Sindicatele susțin că aceste modificări nu doar că vor afecta siguranța locului de muncă al profesorilor, dar vor avea un impact negativ asupra calității educației furnizate. Mulți educatori se tem că, prin reducerea numărului de cadre didactice angajate, se va diminua și suportul oferit elevilor, ceea ce ar putea afecta și progresul academic al acestora.
În contextul acestor controverse, profesorii care au inițiat greva speră că vocea lor va fi auzită și că guvernul va reconsidera măsurile impuse. Acțiunea lor subliniază nu doar problemele logistice și financiare cu care se confruntă educația, ci și angajamentul profesorilor față de elevii lor și dorința de a menține un standard ridicat în educație. În plus, educația francofonă din Belgia are nevoie de soluții care să îmbine eficiența administrativă cu respectarea drepturilor angajaților din sistemul educațional.
În concluzie, pe măsură ce greva continuă, este evident că atât cadrele didactice, cât și guvernul trebuie să colaboreze pentru a găsi soluții viabile care să asigure nu doar sustenabilitatea financiară, ci și calitatea educației pentru toți elevii din Federația Valonia-Bruxelles. Numai astfel se poate construi un sistem educațional echitabil și eficient.