Om mai iubitor de sine decît Klaus Iohannis n-a avut niciodată
România în fruntea ei. Atît de mult se iubește Iohannis pe sine,
încît a ajuns să-i prețuiască în mod exagerat pe cei care se gudură
pe lîngă el mai ceva decît Leul din Natuba pe lîngă Sfătuitorul din
romanul lui Llosa!
Aveți în imaginea de mai sus două fotografii alăturate: una în
care Carmen Iohannis, soția Președintelui, îl privește admirativ pe
soțul său, cealaltă în care Florin Cîțu se topește, pur și simplu,
de admirație față de Iohannis, cel care-i îngăduiește să pășească
alături de el.
În privința lui Carmen Iohannis, sentimentul de admirație are
o justificare, fiind soția iubitoare care își admiră partenerul de
viață ajuns în cea mai mare funcție din stat. Însă această
admirație n-o împiedică să rămînă la Sibiu, refuzînd să locuiască
în palatul de milioane de euro, pus la dispoziție de către stat
pentru familia prezidențială, deși Klaus Iohannis ar dori s-o aibă
mereu alături pe „răvășitoarea” lui soție.
În schimb, în cazul lui Florin Cîțu, privirea aceea galeșă din
fotografie arată că și el parcă ar vrea să-l ia de braț pe
Iohannis, așa cum face Carmen, și, la un semn al Președintelui, ar
fi în stare să se ducă el să locuiască alături de acesta în „casa
președintelui”!
Poate că aceste două mari iubiri, una față de mîndra lui
soție, cealaltă față de lingușitorul suprem, îl fac pe Klaus
Iohannis să fie săptămînal pe drumuri, în acea navetă
București-Sibiu și retur, în egală măsură costisitoare pentru el și
scandaloasă pentru noi, poporul. Așa că a decis, în ciuda tuturor
criticilor, să-i împace pe cei doi muritori care-l iubesc aproape
în mod egal: stă trei zile în București cu Florin Cîțu și alte trei
cu Carmen Iohannis la Sibiu! În a șaptea zi a săptămînii,
parafrazînd poezia lui Marin Sorescu despre Shakespeare, „fiindcă
este peste măsură de istovit, se duce sa muncească puțin” pentru
țară.
Vă dați seama ce dramă teribilă pentru noi, ca în aceste
momente de grea cumpănă, cu pandemia la ușă, cu economia ajunsă
aproape de colaps, cu țara înglodată în datorii, marea preocupare a
președintelui să fie cum să-i împace pe cei doi, Carmen și Florin,
astfel încît nu cumva să se știrbească iubirea pe care aceștia i-o
poartă lui!
Oricît de comod ar fi Mercedesul acela blindat cu care face
săptămînal naveta București-Sibiu și retur, totuși, corpul său
imens trebuie, la un moment dat, să simtă oboseala. Cu toate
acestea, iubirea de sine trebuie să treacă peste toate obstacolele,
astfel încît Klaus Iohannis să rămînă mereu sub lumina celor două
patimi ce se consumă în jurul său.
Un poet american din sec. XIX, Ralph Waldo Emerson, spunea:
„Cele mai multe umbre din viața noastră sunt cauzate de faptul că
stăm în propria noastră strălucire”. Habar nu avea el că umbrele
acelea despre care vorbește se anulează dacă strălucirea vine din
două direcții: a lui Cîțu din București, a lui Carmen dinspre
Sibiu!
Autor: Ion Spânu
Sursa: Cotidianul.ro
