Preşedintele rus, Vladimir Putin, le va vorbi membrilor celor două camere ale parlamentului şi comandanţilor militari şi soldaţilor ruşi, în centrul Moscovei, despre stadiul „operaţiunii militare specială” din Ucraina.

El va prezenta ṣi viziunea sa asupra dezvoltării Rusiei, după ce Occidentul i-a impus sancţiuni radicale.

„Într-un moment atât de crucial şi foarte complicat al dezvoltării noastre, al vieţii noastre, toată lumea aşteaptă un mesaj în speranţa de a auzi o evaluare a ceea ce se întâmplă, o evaluare a operaţiunii militare speciale”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.

Pe data de 24 februarie, în zorii zilei, preşedintele rus Vladimir Putin a lansat o „operaţiune militară specială” pentru a „demilitariza” şi „denazifica” Ucraina. El a afirmat că acţionează pentru a apăra „republicile” separatiste Lugansk şi Doneţk din Donbas, pe care le-a declarat independente şi le-a susţinut în timpul celor opt ani de război împotriva forţelor Kievului în estul Ucrainei.

Armata lui Putin a declanşat o invazie la scară mare asupra Ucrainei, cu bombardamente aeriene pe teritoriul întregii ţări şi pătrunderea de forţe terestre prin nord – dinspre Belarus, aliat al Moscovei -, dinspre est şi dinspre sud.

După luni de tensiuni şi de eforturi diplomatice pentru evitarea unui război, ofensiva rusă a declanşat un torent de condamnări pe plan internaţional.

Occidentul a impus împotriva Rusiei o serie de sancţiuni economice, pe care le-a înăsprit pe parcurs. Uniunea Europeană a anunţat livrări de arme către Ucraina, o premieră. SUA au deblocat miliarde de dolari pentru ajutor militar.

De la începutul lui septembrie, armata ucraineană a anunţat o contraofensivă în sud, înainte de a realiza o străpungere surprinzătoare şi fulgerătoare a liniilor ruse în nord-est, constrângând armata rusă să abandoneze regiunea Harkov, scena unor lupte violente.

În sud, operaţiunea a vizat eliberarea oraşului Herson, pe malul vestic al râului Nipru, singura capitală regională căzută în mâinile forţelor ruse, la începutul invaziei.

Pas cu pas, armata ucraineană, întărită de sisteme de armament occidentale, a recucerit zeci de localităţi, bombardând fără încetare depozitele de muniţii şi liniile de aprovizionare ruse din regiune. Podul Crimeei, puternic simbol, a fost grav avariat de o explozie, pe 8 octombrie.

În pofida anexării de către Moscova, la sfârşitul lui septembrie, a patru regiuni ucrainene ocupate – Lugansk, Doneţk, Herson şi Zaporojie – în urma unor „referendumuri” nerecunoscute de comunitatea internaţională, forţele ruse au fost constrânse să abandoneze Hersonul pe 9 noiembrie.

Două zile mai târziu, Ucraina a preluat controlul asupra oraşului, o „zi istorică” salutată de preşedintele Zelenski.

Începând cu luna octombrie, Rusia bombardează sistematic centralele şi transformatoarele electrice ucrainene, cu rachetele şi dronele sale, cufundând populaţia ucraineană în frig şi întuneric.

În ianuarie, armata rusă, întărită cu circa 300.000 de rezervişti mobilizaţi din septembrie şi sprijinită de paramilitarii din grupul Wagner, a trecut din nou la ofensivă, în special în Donbas.

Au loc lupte sângeroase, în special în jurul Bahmut, oraş din est pe care Rusia încearcă să-l cucerească încă din vara trecută.

În faţa cererilor repetate ale preşedintelui ucrainean şi după ce au tergiversat mult timp de teamă să nu provoace o escaladare, SUA şi europenii au promis la începutul lui februarie Kievului că îi vor livra zeci de tancuri grele, suscitând furia Moscovei.

Rusia şi Ucraina nu au dat de luni de zile bilanţuri fiabile privind pierderile lor. Potrivit Norvegiei, războiul din Ucraina a făcut până acum aproape 180.000 de morţi în rândurile armatei ruse şi 100.000 de morţi de partea ucraineană, pe lângă cei aproximativ 30.000 de civili ucişi.

Cotidianul RO