RECENZIE: Femeia din cabina 10 de Ruth Ware

Femeia din cabina 10 o are în centru pe Laura Blacklock, o jurnalistă aflată în acel moment al vieții în care este convinsă că alcoolul și pastilele merg mână în mână în ameliorarea anxietății și suferinței. Starea de neliniște este și mai afectată atunci când cineva intră prin efracție în propriul ei apartament și mai că este atacată. Incidentul este picătura care mai că aproape a umplut paharul, însă starea ei de sănătate n-o face să-și ignore munca. Laura urmează să scrie un articol despre inaugurarea unui vas de croazieră de lux, prin participarea în sine la startul croazierei din Regatul Unit spre Marea Nordului. Într-un fel, această călătorie de presă era văzută în același timp și ca și-o scăpare pentru ea și nu doar ca altă sarcină de îndeplinit, iar Aurora Borealis era ceva de neuitat, de la staff, până la design și evenimente. Doar că protagonista romanului încă se luptă cu proprii demoni și în timpul croazierei. Aflată între somn și amețeala beției, în timp ce se afla în cabină, i se pare că aude un țipăt disperat, iar acest lucru o face să cerceteze. Este convinsă că a asistat la o scenă de omor și că făptașul a aruncat cadavrul peste bord. Toată această scenă îngrozitoare are loc în cabina vecină, în cabina 10. Știe că femeia ucisă și aruncată în mare există pentru că a văzut-o și a avut și o mică interacțiune cu ea, doar că e singura care a văzut scena îngrozitoare și este singura care crede în existența acestei femei, pentru că nimeni de pe vasul de croazieră nu o cunoaște, ba se știa că în cabina 10 nu este cazată nicio persoană. Neliniștită, necrezută, Laura încearcă să demonstreze fapta, doar că acest lucru este extrem de greu când cadavrul plutește în derivă sau este înghițit de mare.

„Pe oglinda aburită, cu litere de vreo 15 centimetri înălțime, scria «NU MAI CĂUTA».”

Femeia din cabina 10 a avut două elemente care-mi plac teribil de mult și anume un mister bun și faptul că acțiunea se petrece în mare parte pe un vas. Misterul este adâncit și mai tare de faptul că narațiunea este la persoana I, iar starea personajului sub influența medicamentelor și a alcoolului te fac să nu crezi într-adevăr totul. Acest lucru face cititorul să jongleze cu percepția asupra personajului sau a faptelor, pentru că eu unul la început aveam dubii dacă a avut loc o crimă sau a fost totul în mintea protagonistei.

Romanul nu mi-a dat o pauză în vreun fel, având în vedere că de la început credeam că unele indicii sunt cruciale și eram ferm convins la un moment dat că cineva apropiat îi face toate aceste lucruri și că totul e doar un joc, doar că n-a fost așa, miza a fost una la un nivel înalt. Laura nu este vreun personaj extraordinar, nu este un detectiv ideal, iar acest lucru pentru mine a fost important deoarece îi dădea un anumit grad de veridicitate. Am văzut-o ca pe-o femeie conștientă că nu e bine cu ea însăși, dar care a vrut cu o ambiție mare să afle adevărul, astfel încât femeia răpusă să nu fie doar un alt cadavru făcut pierdut în mare.

Cu toate că spațiul și numărul personajelor este unul limitat, misterul a fost pregnant, ritmul din ce în ce mai accelerat, iar dezvăluirea (sau mai bine zis dezvăluirile) din final au fost neașteptate pentru mine. Ultimele pagini au fost grozave, iar din punctul meu de vedere Ruth Ware a secționat punctul culminant în două segmente, iar în acest fel a întins și mai tare tensiunea la final.

Romanul poate fi comandat pe site-ul Editurii Trei!

Nota: 9/10

Titlu: Femeia din cabina 10

Autor: Ruth Ware

Editura: Editura Trei

Recenzie: Claudiu