Foto: Universitatea din Bucureşti

La îndemnul stolnicului Constantin Cantacuzino (ilustru cărturar umanist cu studii efectuate la Padova), domnitorul Ţării Româneşti, Constantin Brâncoveanu (1688-1714), a fondat la Bucureşti în 1694 Academia Princiară de la Sfântul Sava.

Limba de predare utilizată atunci era limba greacă.
În 1776, un alt domnitor al Ţării Româneşti, Alexandru Ipsilanti (1774-1782), a reformat programele de studiu de la Academia Sfântul Sava, unde, pe lângă limba latină, se predau acum cursuri în franceză şi italiană.

În intervalul 1776-1779 s-au construit noi localuri pentru Academie.

În anul 1818, când Vodă Caragea a dispus scoaterea ei de sub tutela mănăstirească şi a reorganizat locaşul de învăţătură sub numele Şcoala Naţională Sfântul Sava, numindu-l în fruntea instituţiei pe cărturarul Gheorghe Lazăr, care avea să introducă aici, pentru prima oară în Ţara Românească, învăţământul în limba română.
Aplicarea reformei şcolare iniţiate de Petrache Poenaru în 1832, a determinat crearea unor cursuri superioare…