Cotidianul: Despre nevoia reducerii birocrației pentru beneficiarii fondurilor europene se discută de multă vreme. Cum se vor reflecta noile măsuri direct în activitatea beneficiarilor români?

Corina Crețu: O politică de coeziune mai simplă și mai flexibilă reprezintă o prioritate pentru noi, nu doar pentru actuala perioadă de programare, ci și pentru perioada de după 2020. Obiectivele-cheie privind modificarea regulamentului politicii de coeziune pentru perioada 2014-2020 au avut în vedere atât reducerea birocrației pentru beneficiari, cât și facilitarea combinării Fondurilor structurale și de investiții europene cu Fondul european pentru investiții strategice.
După negocieri intense cu statele membre și cu Parlamentul European, am reușit să ajungem la un compromis care va permite o simplificare importantă în perioada actuală de implementare. De la bun început, Comisia și-a propus să obțină un echilibru: simplificarea să se facă acolo unde este posibil, fără a afecta însă implementarea programelor care tocmai au început. Este ca acest lucru să fie clar înțeles, mai ales că au existat voci care au reproșat Comisiei că ar fi putut face mai mult.
Este dificil să apreciem în prezent care va fi impactul acestor simplificări, mai ales în ceea ce-i privește pe beneficiari, pentru că totul depinde acum de felul în care autoritățile naționale și regionale vor înțelege să aplice simplificarea. Dar sunt șanse foarte mari ca acest set de modificări să reducă semnificativ povara administrativă atât pentru beneficiari, cât și pentru autoritățile care administrează fondurile europene. Ca un prim efect al simplificării, autoritățile pot să aloce resursele necesare pentru a veni în sprijinul beneficiarilor.
Dar, subliniez, depinde foarte mult de cât se vor implica autoritățile de management în aplicarea pachetului de simplificare. Tocmai de aceea, voi continua să discut cu autoritățile statelor membre, inclusiv cu cele din România, reamintindu-le că au la dispoziție aceste oportunități, și le voi recomanda să preia cât mai multe dintre aceste simplificări.

– Concret, în ce fel le va fi ușurată activitatea?

– Acest pachet de simplificare va face mai ușoară viața beneficiarilor (inclusiv a celor români), acționând pe mai multe paliere.
Una dintre cele mai importante modificări este introducerea opțiunilor pentru costuri simplificate. În mod concret, am oferit regiunilor și statelor membre posibilitatea de a rambursa anumite cheltuieli, fără a mai fi nevoie de multe documente justificative. Am introdus, de asemenea, obligația ca statele membre să utilizeze aceste proceduri simplificate pentru proiecte cu valori mai mici – care reprezintă aproximativ 70% din totalul proiectelor.
Apoi, un alt element important este faptul că documentele justificative pot fi păstrate acum în formă electronică, fără a mai fi necesare copii pe suport de hârtie.
Totodată, în ceea ce privește sursele de finanțare, statele membre au acum posibilitatea de combina mai ușor Fondurile structurale și de investiții europene cu alte instrumente de finanțare, în special cu Fondul european pentru investiții strategice. Consider că e la fel de importantă și extinderea perioadei de implementare a Inițiativei pentru IMM-uri până la sfârșitul actualei perioade de programare. Au fost făcute multe alte clarificări de natură tehnică, la care nu voi face referire, însă și acestea sunt necesare și sunt extrem de importante, mai ales pentru cei care implementează proiectele.
Așadar, aș spune că simplificarea nu este întotdeauna simplă sau ușor de făcut. Trăim într-o lume complexă și consider că, indiferent de cum sunt formulate în scris aceste modificări în acordul la care s-a ajuns cu statele membre și cu Parlamentul European, ele vor face mai ușoară viața beneficiarilor.

– Începând de când se vor aplica noile reglementari?

– Vorbim despre un pachet mai mare cu măsuri de sim­plificare, iar pentru unele componente ale acestui pachet sunt necesare completări. Însă cea mai probabilă dată de publicare (și intrarea în vigoare) a acestor modificări este în luna martie a anului 2018.

– Am remarcat noua regulă potrivit căreia beneficiarii vor putea folosi de acum înainte estimări, cum ar fi prețul global pentru anumite categorii de cost ce privesc, spre exemplu, angajații, asigurările sau chiria. De ce era nevoie de această reglementare, cum s-au reflectat vechile reguli în activitatea beneficiarilor români, în ce fel le-au împiedicat activitatea?

– Într-adevăr, această nouă regulă despre care vorbiți introduce diferite „opțiuni simplificate privind costurile“. Astfel, beneficiarii nu mai trebuie să prezinte facturi pentru fiecare cheltuială pe care o fac (cum ar fi, de exemplu, pentru bilete de tren) și au, totodată, dreptul să primească rambursări în baza unor metode simplificate(de exemplu, cu rate forfetare sau cu sume forfetare).
Este adevărat că autoritățile de management din statele membre evitau, poate, să folosească aceste opțiuni în trecut, de teamă că ulterior Comisia le va pune la îndoială deciziile sau vor trebui să explice anumite costuri. Acum însă, sunt disponibile diferite opțiuni care, de îndată ce vor fi folosite, vor reduce semnificativ birocrația pentru beneficiari.

– În privința combinării cu FEIS, negociatorii au decis să aducă un plus de clarificări la opțiunile deja existente și să acorde stimulente autorităților naționale și locale care administrează proiecte din fonduri europene: de acum înainte, fondurile politicii de coeziune ce au fost investite în proiecte FEIS nu vor mai necesita cofinanțare națională. Regulamentul revizuit va deschide posibilitatea unor instrumente financiare combinate, în care contribuția politicii de coeziune acoperă prima pierdere. Cât de mult vor simplifica și aceste noi reglementări activitatea beneficiarilor?

– Într-adevăr, vestea bună e că, în cazul instrumentelor financiare care combină Fondurile structurale cu Fondul european pentru investiții strategice (FEIS), nu mai este necesară cofinanțarea națională. Dar lipsa cofinanțării naționale nu înseamnă mai puțină finanțare. Aceasta, pentru că, în cazul folosirii în complementaritate a celor două fonduri, există o cerință impusă privind efectul de levier minim de 4, ceea ce înseamnă că 1 euro investit din fondurile ESI va atrage alți 4 euro în regiune/țară.
Regulamentul revizuit deschide, totodată, posibilitatea utilizării unor instrumente financiare combinate, în care contribuția politicii de coeziune acoperă prima pierdere. Faptul că fondurile ESI pot fi utilizate pentru acoperirea primei pierderi, atunci când FEIS contribuie, la fel, la același instrument financiar, va permite beneficiarilor finali să obțină sprijin pentru proiecte mai riscante, cum ar fi cele în domeniul inovării, pentru care nu ar beneficia de sprijin fără ca fondurile ESI să acopere prima pierdere.

– Cine sunt cei care au avut cel mai mult de suferit din cauza birocrației?

– Politica de coeziune este complexă, dar asta nu înseamnă că trebuie să fie prea complicată. Statele membre și programele operaționale ale acestora contribuie în mare măsură la complexitate. Cred însă că este important să se discute deschis despre ceea ce noi numim, în limbaj tehnic, suprareglementare (sau în engleză: gold plating).
Există numeroase sesizări din România cu privire la procedurile rigide, uneori prea lungi și prea formale. Sunt și alte cazuri în care cererile de proiecte au mai mult de cinci mii de pagini – ceea ce nu este deloc rezonabil și ne afectează relația cu beneficiarii. Știu și că unele proiecte au fost respinse, pe motiv că beneficiarii nu au putut furniza copii ale autorizațiilor de construcție sau ale drepturilor de proprietate în termenele-limită. În multe cazuri, din păcate, a fost mai importantă respectarea sau conformarea cu cerințele administrative rigide, și nu calitatea proiectului. Însă atât eu, cât și experții DG REGIO am fost întotdeauna deschiși să ajutăm autoritățile de management să revizuiască procedurile și regulile, pentru a le face mai ușoare și mai flexibile. Au fost deja luate unele măsuri, însă sunt necesare eforturi suplimentare pentru a ajunge la soluții structurale. DG REGIO continuă să monitorizeze această situație.

– Dar a absenţei facilitaților de combinare a fondurilor structurale și de investiții europene cu Fondul european pentru investiții strategice (FEIS), așa-numitul Plan Juncker?

– Și până acum era posibilă folosirea în complementaritate a fondurilor structurale cu FEIS, la fel cum este posibilă și combinarea fondurilor structurale cu orice altă formă de sprijin din partea UE. Dar elementul de noutate de acum este acela că sunt introduse noi posibilități și facilități în ceea ce privește combinarea de fonduri.

– Cum estimați că va creşte gradul de absorbție a fondurilor europene, capitol la care România se numără printre codaşe?

– Demararea efectivă a programelor pentru perioada 2014-2020 a fost întârziată din mai multe motive, între care: o serie de condiții nu au fost îndeplinite, iar autoritățile de management au fost autorizate târziu.. Cu toate acestea, s-au înregistrat progrese semnificative prin lansarea apelurilor pentru diferite priorități de investiții și prin selectarea proiectelor. În ultimul an, mii de proiecte au fost pregătite, verificate și aprobate, iar acest efort intensiv a început să accelereze implementarea și să crească gradul de absorbție. Până în prezent, România a primit plăți în valoare de aproximativ 9% din alocarea Fondului european de dezvoltare regională și 11% din resursele Fondului de coeziune. Aceasta este puțin sub rata medie de plată a UE, de 11% pentru FEDR și de 15% pentru Fondul de coeziune. Am putea spune că implementarea politicii de coeziune este acum într-o „viteză de croazieră“. Încurajez autoritățile de management și beneficiarii români să depună toate eforturile pentru a putea furniza proiecte planificate din timp, pentru a recupera întârzierile și pentru a reduce riscul de nerespectare a termenelor intermediare pentru cheltuirea fondurilor UE.

– Care credeți că sunt domeniile care vor răsufla ușurate, reușind să obțină mai ușor finanțare europeană, dar și să finalizeze cu succes proiectele după aprobarea lor?

– Multe domenii de investiții vor fi influențate în mod pozitiv de măsurile propuse în cadrul pachetului de simplificare. De exemplu, va fi redusă semnificativ sarcina pentru beneficiarii care implementează proiecte de asistență tehnică, deoarece aceștia pot utiliza opțiuni simplificate în materie de costuri pentru a justifica cheltuielile suportate.
Un alt exemplu se referă la utilizarea instrumentelor financiare și beneficiile pe care le poate aduce pentru stimularea investițiilor în companiile private. Știm că, până acum, apelurile lansate de România și care vizează IMM-urile au avut un mare succes, iar cererea de finanțare a depășit cu mult sumele alocate. Vestea bună este că autoritățile române au propus modificarea programului regional pentru a crește investițiile în companii. Sper că mai multe dintre proiectele deja depuse vor fi și implementate. În plus, pachetul de simplificare include ajustări specifice suplimentare pentru a facilita utilizarea instrumentelor financiare care ar putea completa sprijinul deja existent în cadrul programului operațional.

S-a terminat cu sacii de hârtii cărați pe la Bruxelles

Negociatorii Comisiei Europene, ai Parlamentului European și ai Consiliului au ajuns, la finele anului 2017, la un acord cu privire la simplificarea regulamentului politicii de coeziune pentru perioada 2014-2020. Obiectivele modificărilor de regulament au avut în vedere atât reducerea birocrației pentru beneficiari, cât și facilitarea combinării fondurilor structurale și de investiții europene cu Fondul european pentru investiții strategice (FEIS), așa-numitul Plan Juncker.
Grupul la nivel înalt pentru simplificare a fost creat în 2015, chiar la inițiativa comisarului european pentru Politică Regională, Corina Crețu. Acest grup a fost format din 12 experți care consiliază Comisia Europeană în legătură cu reducerea sarcinii administrative pentru solicitanții celor cinci fonduri.
Au fost agreate și modificări care prevăd că beneficiarii vor putea folosi de acum înainte estimări, cum ar fi prețul global, pentru anumite categorii de costuri ce privesc, spre exemplu, angajații, asigurările sau chiria.
În ceea ce privește combinarea cu FEIS, negociatorii au decis să aducă un plus de clarificări la opțiunile deja existente și să acorde stimulente autorităților naționale și locale care administrează proiecte din fonduri europene: de acum înainte, fondurile politicii de coeziune ce au fost investite în proiecte FEIS nu vor mai necesita cofinanțare națională. Regulamentul revizuit va deschide posibilitatea unor instrumente financiare combinate în care contribuția politicii de coeziune acoperă prima pierdere.
Comisarul european Corina Creţu a declarat, ulterior anunțului referitor la simplificarea birocrației, că măsurile trebuie implementate astfel încât România să reducă birocraţia în privinţa absorbţiei fondurilor europene, Comisia Europeană primind, de exemplu, din partea altor ţări solicitări online, în timp ce din partea autorităţilor de la Bucureşti vin cereri „cu zeci de mii de pagini parafate“.
„Important este ca dvs, ca beneficiari, împreună cu autorităţile naţionale, cu cele locale, cu o legislaţie care să transpună aceste schimbări din legislaţia europeană, să simplificaţi procedurile în acord cu normele europene. Ceea ce văd în România de multe ori m-a îngrozit, pentru că astea nu sunt cerinţe ale UE. Noi deja, din cele mai multe ţări, primim toate solicitările online, nu cu zeci de mii de pagini parafate şi semnate. Acolo trebuie să ajungem. Din punctul nostru de vedere, reducerea birocraţiei este o prioritate absolută“, a declarat comisarul european Corina Creţu.