Ion I. C. Brătianu s-a născut pe 20 august 1864 și este fiul cel
mare al liberalului Ion C. Brătianu. Devine membru al Partidului
Național Liberal în 1895, iar în același an candidează este ales
deputat de Gorj. La Congresul PNL din ianuarie 1909, Ion I. C.
(Ionel) Brătianu este ales președinte al partidului, funcție
politică pe care o va păstra până la sfârșitul vieții sale.
Modernizarea României a fost țelul politic al lui Ionel Brătianu.
Și-a pus semnătura pe toate marile documente și legi din timpul
domniilor regilor Carol I și Ferdinand – reforma agrară și
administrativă, revizuirea Constituției, organizarea sistemului de
învățământ. La doi ani de la alegerea sa ca deputat, Ionel Bratianu
a devenit membru al guvernului. A fost de mai multe ori ministru și
apoi prim-ministru.
Conform istoricului Ioan Scurtu, premierul Brătianu a luat
decizia de a băga România în război, care în final a dus la
unitatea națională.
„La rândul său, Ion I.C. Brătianu a precizat: „Azi problema
este: ( subl. ns. – I.S.)”.
Așadar, cel care se angaja și își asuma răspunderea intrării
României în război era Ion I. C. Brătianu. Ca urmare, este incorect
să se afirme că acest act s-a datorat curajului și determinării
regelui Ferdinand.
Cei care au luat cuvântul la Consiliul de Coroană au susținut
intrarea României în război, excepție făcând P.P. Carp și Titu
Maiorescu. Primul a declarat: ”sunt contra politicii pe care o
inaugurează în momentul de față Majestatea Sa” și l-a acuzat pe
regele Ferdinand că, alegând să meargă alături de Rusia, lovea în
interesele României, punând în pericol continuitatea dinastiei. I-a
înfățișat chiar perspectiva pierderii tronului: „stabilirea
hegemoniei rusești în Orient nu poate face o altfel de politică în
România aservită tolerându-i pe tron un Hohenzollern ereditar și îi
va conveni mai bine o altă dinastie electivă. Știu eu? Dinastia
Brătianu, Sturdza, Ghica, Carp!”
Știind că răspunderea o avea președintele Consiliului de
Miniștri, Carp i-a adresat următoarele cuvinte: „Atât de convins
sunt de cele ce spun, că dau tot ce pot avea mai scump, trei fii,
închid jurnalul [ziarul „Moldova” pe care-l edita], iar domniei
tale, domnule Brătianu, vă doresc să fiți învinși pentru că
victoria voastră ar fi ruina și nimicirea țării”.
La asemenea afirmații, Carp a primit replicile celor vizați.
Potrivit lui Take Ionescu, regele Ferdinand a spus: „Dinastia nu e
germană, ci română. Românii nu au adus pe unchiul său ca să facă o
dinastie germană, ci una românească”. La rândul său, Ion I. C.
Brătianu a intervenit, „observând că vorbele lui Carp uimesc pe
toți și că, dacă, în adevăr, așa este inima lui, mai bine să și-i
retragă și pe cei trei fii din armată”.
În finalul ședinței a luat cuvîntul Ion I.C. Brătianu, care a
făcut o amplă pledoarie pentru intrarea României în război alături
de Antanta, cu trimiteri la istorie: „Cauza românismului a făcut un
pas gigantic din moment ce patru mari puteri au recunoscut dreptul
nostru la unitatea națională. Mihai Viteazul este eroul legendar
fiindcă a trecut în Transilvania. Așa va fi și cu regele
Ferdinand”. ”, scrie Ioan Scurtu.
A fost conducătorul delegației române la Conferința de Pace de
la Versailles. În această calitate i-a revenit obligația de a
răspunde reproșului semnării de către România a unei păci separate
cu Puterile Centrale în 1918 (Pacea de la Buftea). Abilității sale
diplomatice i se datorează convingerea aliaților cu privire la
justețea revendicărilor teritoriale ale Regatului Român.
Personalitatea puternică a lui Ionel Bratianu a fost omagiată la
vila familiei din Ștefănești, locul unde s-au luat numeroase din
deciziile politice cruciale pentru modernizarea României.
Conacul familiei Bratianu adăpostește și o impresionantă
bilbiotecă, una dintre cele mai importante din România acelor
vremuri. Mii de volume de istorie, reviste și fotografii recompun
istoria începutului de secol XX.
A trecut la cele veșnice la 24 noiembrie 1927.
Din categoria:Politica
