Pentru că numai această boală care afectează sever memoria ar putea explica niște bizarerii de mari proporții în comportamentul președintelui Klaus Iohannis, din ultimii șapte ani. Comportament în virtutea căruia președintele face, periodic, anumite anunțuri de maximă importanță, apoi uită subiectul cu desăvîrșire, spre a-l relua, din nou, cu seninătate, peste ceva timp și tot așa. Exemple tipice sunt chiar cele mai mari proiecte ale președintelui, cel de țară și ”România educată”.

După alegerea sa din 2014, Klaus Iohannis a făcut marele anunț, anume că lucrează la un mare proiect de țară, așa cum stă bine unui vizionar, unui reformist, într-un cuvînt, unui autentic bărbat de stat. Vreo doi ani după aceea s-a așternut liniștea, dar, în toamna lui 2016, președintele anunță, brusc, înființarea unei comisii prezidențiale cu 26 de membri, persoane independente și reprezentanți ai partidelor parlamentare, ”scopul acesteia fiind de a dezbate și a trasa direcții de dezvoltare și de modernizare a României, precum și de a elabora un document politic, programatic, care să întrunească consensul partidelor și formațiunilor politice parlamentare”.
”În urma elaborării, de către Comisie, a primei forme a Proiectului de țară, acesta va fi pus în dezbatere publică şi adaptat în funcţie de rezultatul consultării cu societatea civilă și cu partenerii instituționali. Ulterior, documentul strategic va fi asumat și din punct de vedere politic” mai aflam de pe siteul președinției.

În următorii doi ani nu se mai aude nimic, cu excepția unor sporadice întîlniri ale membrilor comisiei, dar, în martie 2018, cade o bombă de proporții: Iohannis anunță, prin președintele Comisiei, consilierul Cosmin Marinescu, faptul că proiectul de țară va fi lansat în dezbatere publică ”în următoarele zile”.

Suntem în iulie 2021, proiectul de țară nu a fost lansat ”în următoarele zile”, iar deputatul Varujan Pambuccian, membru al comisiei, ne spune, azi, că nici nu există respectivul proiect, comisia nu prea s-a mai întrunit, dar că o parte din munca ei a fost inclusă în celălalt proiect, ”România educată”.
Tot e ceva.

Și acum, să ne ocupăm pe larg de legendarul, de acum, proiect România educată și de a sa evoluție aiuritoare în timp.

Nașterea României educate:

„Cu toții spunem de ani de zile: educația este o prioritate(…) Cum construim un sistem de educație performant și competitiv? Cu aceste teme va trebui să ne așezăm la masa dialogului și în jurul lor să construim consens”, spunea preşedintele, imediat după alegere, în discursul său din 21 decembrie 2014.
Iohannis anunţa atunci că va chema partidele la consultări, precum şi un calendar cu etape şi acţiuni, „pentru a trece de la vorbe la fapte”.

Dar faptele, lipsă la apel.

Spre finalul primului an de mandat, într-un discurs rostit în faţa Parlamentului, Iohannis anunţa iar că educaţia trebuie să devină noul „proiect de ţară” al României.
„Anul 2016 va fi dedicat unei dezbateri aşezate şi consistente pe tema educaţiei, din care să rezultate o viziune de ansamblu şi direcţiile majore pentru viitorul sistemului de învăţământ din România. Cred că România educată trebuie să devină un nou proiect de ţară pe care să-l asumăm şi să-l ducem la bun sfârşit”, afirma preşedintele.

În februarie 2016, Iohannis constata că e presat de timp:
„Suntem în întârziere în a da răspunsuri esențiale cu privire la preocupări majore de pe agenda cetățenilor, inclusiv în perspectiva anului 2018, când vom sărbători centenarul Marii Uniri. Ce facem cu marile sisteme publice: educație, sănătate, pensii? Ce soluții găsim pentru sutele de mii de tineri fără diplomă de bacalaureat, care se integrează greu sau deloc pe piața muncii? Îmi doresc în 2016 să definim clar obiectivele naționale și direcția în care ne dorim să meargă sistemul nostru de educație”.

În aprilie, de Ziua Internațională a Cărții, Iohannis nu rata ocazia să decreteze: ”Cărțile provoacă tinerele minți, inspiră setea de cunoaștere și contribuie la dezvoltarea sănătoasă a viitoarelor generații. ‪”România Educată”‬ înseamnă, printre altele, și facilitarea accesului la cărți pentru toți copiii în egală măsură, deoarece doar prin educație putem progresa”.

Două zile mai tîrziu, la Timișoara, ne dădea vestea bună: ”Proiectul ”România educată” prinde rădăcini și arată tuturor cât de importante sunt dialogul și acordul în acțiuni, cu rezultate măsurabile în viitorul apropiat. Cred că prin lansarea acestui proiect, care este acum la nivel de dezbateri regionale, am scos acest domeniu din zona bunelor intenții niciodată concretizate și l-am reașezat pe agenda publică și instituțională. Și suntem abia la început”.

1 iunie, Ziua Copilului, mesaj pentru cei mici: „Proiectul ”România Educată”, destinat viitorului educației, a pornit cu gândul la voi. Este important ca noi, adulții, să nu uităm nicio clipă că voi, dragi copii, sunteți viitorul”.

În iulie, la depunerea jurmîntului de către noul ministru al Educației:

”Domnule ministru al Educației, dvs. preluați un domeniu care, din mai multe motive, mi-este foarte drag. Noi doi am discutat în repetate rânduri, dvs în calitate de rector, despre ce ar trebui făcut. Am constatat cu ocazia acestor discuții că avem abordări similare. Sunt multe lucruri de rezolvat, eu vă doresc mult succes. Aveți grijă de România educată!” cerea președintele.

După cîteva zile, dezastru național la BAC. Alt discurs moralizator:

”Anul acesta, bunăoară, aproape o treime dintre absolvenții promoției 2015-2016 care se puteau înscrie la Bacalaureat au decis nici măcar să nu facă acest pas. Au renunțat fără măcar să încerce. Să ne gândim apoi ce se întâmplă, spre exemplu, cu un tânăr care nu promovează examenul de Bacalaureat”. Și mai accentua președintele că proiectul România Educată ”are scopul de a întrerupe experiențele care se repetă de la an la an, lipsa de performanță, devenită deja predictibilă şi de a crea un alt viitor pentru sistemul de educație din România și pentru generațiile următoare”.

După încă vreo cîteva zile, discursul funcționa și pentru sportivii olimpici care plecau la Rio:

”Îmi doresc ca proiectul meu, ”România educată”, să contribuie din plin la introducerea spiritului sportiv în sistemul de învățământ la toate nivelurile. Extinderea programelor sportive în școli este o urgență, dacă vrem să fim cu adevărat competitivi între statele lumii și, mai ales, dacă ținem să avem o națiune de oameni sănătoși”.

În septembrie, noi speranțe.

„Sper ca la anul pe vremea asta să vă pot prezenta proiectul nostru de ţară, care va descrie unde vrem să îşi găsească România locul în UE. Din acest motiv, înainte să prezint ideea unui proiect de ţară, am iniţiat şi prezentat un proiect care se numeşte ”România educată”. România educată e calea spre viitorul României” anunța președintele la Cîmpulung.

Apoi, o pauză lungă, pînă în mai 2017, cînd președintele ne informează, nemulțumit, că România e la coada clasamentelor privind gradul de finalizare a studiilor universitare
”În dorința de a contribui la modernizarea sistemului de învățământ, am inițiat încă de anul trecut proiectul «România educată», al cărui obiectiv este tocmai promovarea unei culturi a succesului în educație, bazată pe muncă, performanță, talent, onestitate și integritate”, mai spunea el.

După cîteva zile, la BookFest, Iohannis remarca faptul că mulți politicieni folosesc cu dificultate limba română: „Da, este și aceasta o mare problemă. De aceea ne-am și apucat împreună cu colegii mei de programul ”România Educată” fiindcă vedem cu toții că legi importante sunt schimbate prea des, schimbările nu sunt întotdeauna binevenite și este nevoie de o abordare integrată”.

Apoi, iar pauză pînă în iunie 2018, cînd Iohannis constata că ”În România nu există o viziune asupra educației”.
„Din dorința de a găsi soluții pentru viitor, am lansat consultările din cadrul proiectului ”România educată”. Alternativa de a continua fără viziune în Educație este una de instituire a haosului. N-am construit proiectul prezidențial ”România educată” fiindcă pur întâmplător eu sunt dascăl. Am construit acest proiect fiindcă o societate needucată este una mediocră. Eu îmi doresc pentru țara mea șansa unei dezvoltări sustenabile și îmi doresc ca generațiile viitoare să o ducă mai bine decât noi. Singura șansă de ieșire din capcană este educația”.

În septembrie, la deschiderea anului școlar:

„Anticipând provocările cu care ne confruntăm, am lansat în urmă cu mai bine de doi ani ”România Educată”, un demers menit să identifice o viziune pe termen lung pentru învățământul românesc. Aflat pe ultima sută de metri, proiectul este rodul a peste doi ani de consultări, discuții, dezbateri și muncă asiduă în cadrul unor grupuri de lucru care au adunat laolaltă reprezentanți ai elevilor, studenților, cadrelor didactice, părinților, școlilor, universităților, societății civile și ai administrației”.

În noiembrie, aflam că președintele pregătește consultări pe Educație cu partidele politice.
Iar pe 5 decembrie, vestea cea mare: Klaus Iohannis lansa în dezbatere publică rezultatele proiectului „România Educată”, la Palatul Cotroceni.
Un proiect care propunea măsuri până în anul 2030, precum o rata de promovare de cel puțin 80% a testării de la finalul educației gimnaziale și 75% cea de promovare a examenului de bacalaureat din totalul colectivității. Totodată, programul viza ca, până în anul 2030, cel puțin 30% dintre copiii de 0-3 ani să fie incluși în educația ante-preșcolară, iar cel puțin 95% dintre copiii de 3-5 ani să fie incluși în educația preșcolară.

Și mai promitea președintele că îi va convinge pe politicieni „la bucată” să participe la program:
„Eu îi văd pe toți ca parteneri. Asta v-am spus de la început. Eu nu vreau un proiect paralel cu politicienii sau fără politicieni. Nu, o să-i conving la bucată ca să participe”.

Liniște, din nou, pînă în mai 2019, în campania pentru europarlamentare:

„O națiune care nu este bine educată nu are viitor. Dacă vrem să fie și mâine, trebuie să o transformăm în România educată, altfel nu avem nicio șansă. Suntem obligați să găsim sistemul educațional care-i pune pe copiii noștri pe picior de egalitate cu ceilalți, să le dăm metodele necesare pentru a face față într-o lume în care competitivitatea devine din ce în ce mai importantă”, puncta președintele.

Urma o nouă pauză pînă la următoarea campanie electorală, pentru prezidențiale, în octombrie, cînd se lansa programul candidatului Klaus Iohannis, „Împreună pentru România Normală”:

”România educată este proiectul unei noi generaţii de cetăţeni implicaţi. România normală înseamnă România educată, cu un sistem de învăţământ echitabil și de calitate, centrat pe câteva principii”.

În decembrie, venea dezastrul: testele PISA plasau România pe ultimul loc în Europa.
Pînă și imperturbabilul Dacian Cioloș răbufnea nervos, cerînd președintelui să inițieze un nou pact național pentru educație.

Răspunsul lui Iohannis venea prompt:

”Eu am spus-o și public, la începutul primului meu mandat, că educația din România are nevoie de o reformare profundă, drept pentru care am lansat proiectul ”România educată”. Atunci când vom avea concluziile consolidate ale proiectului, vom ajunge în faza în care voi prezenta partidelor acest concept despre educația din România și atunci va fi nevoie de un larg sprijin politic pentru a șeful statului”.

Imediat după depunerea noului jurămînt prezidențial, Iohannis ne dădea iar asigurări:

””România Educată” este un proiect-pilon al construcției României normale. Știu ce avem de făcut și voi aduce alături de mine forțele politice autentic democratice pentru ca această viziune să devină realitatea de zi cu zi a fiecărui român. Există astăzi premisele pentru ca și Președintele, și Parlamentul, și Guvernul să lucreze temeinic în direcția atingerii acelorași obiective de țară”.

În ianuarie 2020, avertisment după dușul rece PISA:

„Rezultatele PISA, publicate în urmă cu mai puțin de două luni, reprezintă unul dintre argumentele de netăgăduit pentru urgența soluțiilor rapide și temeinice. Lipsa unei educații de calitate, care să fie accesibilă pentru toți copiii din țara noastră, devine o amenințare pentru dezvoltarea României pe termen lung”, spunea Klaus Iohannis, la Palatul Cotroceni.

În februarie, ministrul desemnat la Educaţie, Monica Anisie, era avizat negativ în comisiile parlamentare. Cu guvernul ”lui” și cu parlamentul ”lui”, proiectul lui Iohannis pășea tot cu stîngul. Și iar pauză lungă.

Un an mai tîrziu, în februarie anul acesta, ”România educată” își făcea loc în discursul prezidențial și cu prilejul Zilei Dezrobirii Romilor:
„Îmi doresc ca ”România Educată” să fie vârful de lance al efortului nostru întru egalitate, incluziune și toleranță. Ultimul an, dominat de efectele pandemiei de COVID-19, a relevat cât de dificil este ca, în perioade de criză, societatea să rămână imună la discursul încărcat de ură, de generalizări și de culpabilizare în masă. Comunități întregi, cum sunt cele ale romilor, ajung să fie vizate de astfel de atacuri. Aceste comportamente și atitudini sunt inacceptabile într-o societate democratică”.

Iar în iunie, venea la rînd comemorarea Pogromului de la Iași:

”Observăm cum, în ultima perioadă, negaționismul, discursul instigator la ură, încercările de distorsionare a istoriei, populismul și antisemitismul devin tot mai prezente în spațiul public, iar acolo unde găsesc terenul fertil al ignoranței, prind rădăcini periculoase. Educația trebuie să rămână în epicentrul acestei lupte continue de contracarare a acestor curente toxice, iar proiectul „România Educată” își propune să creeze un sistem educațional incluziv, adaptat realității, nevoilor prezente și viitoare”, anunța Iohannis.

A urmat dezastrul de la BAC, cu același abandon al elevilor înfierat de ani de zile de către președinte, pentru ca, iarăși, să vină anunțul lansării la apă a proiectului prezidențial ”România educată”, adoptat azi în guvern deși nimeni nu apucase să-l vadă în forma completă.

„Guvernul României îşi asumă, prin prezentul memorandum, obiectivele şi ţintele strategice în domeniul educaţiei stabilite prin proiectul ”România Educată”” aflăm dintr-un comunicat de după ședința de guvern.

Problema e că se fac șapte ani de cînd acest program tot e lansat, relansat, asumat, sprijinit, refăcut etc de nu mai știe nimeni exact ce este și ce vrea. De șapte ani, președintele lasă impresia că suferă de Alzheimer, care îi induce uitări și reamintiri succesive de mult fluturatul proiect.

Ni se transmite acum că pe baza proiectului se va elabora, începînd din toamnă, un pachet de legi care să reformeze învățămîntul românesc.
Un pachet al cărui termen de adoptare are toate șansele să depășească durata mandatului lui Iohannis, care în 2024 va părăsi Cotrocenii promițînd, cel mai probabil, că se va bate în continuare pentru ”România educată”. Și pentru proiectul de țară. Și pentru proiectul ”Lucrul bine făcut”. Și pentru proiectul ”Resetarea României”. Și pentru programul „Împreună pentru România Normală”.
Convingînd politicienii ”la bucată”.

Și ca să nu fim răi, în final să amintim că Iohannis a dus la îndeplinire, totuși, o mare promisiune făcută acum șapte ani, concomitent cu programul ”România educată”: aceea de a aloca cel puțin 2% din PIB cheltuielilor militare. Măcar la asta surclasăm Germania. (Bogdan Tiberiu IACOB)

https://inpolitics.ro/