Exportul de gaze din România către Republica Moldova a atins astăzi un nou record, atingând 6 milioane de metri cubi, ceea ce reprezintă limita maximă a capacității gazoductului Iași-Ungheni. Această creștere semnificativă este rezultatul condițiilor meteorologice mai reci, precum și a dependenței Moldovei de România pentru aprovizionarea sa cu gaze naturale. De trei ani, Moldova a renunțat la importurile de gaze de la Gazprom, punând România în situația de a juca un rol crucial în asigurarea resurselor energetice necesare.
Începând cu anul 2023, rețeaua de gaze din Moldova este operată de Transgaz, companie românească care a preluat controlul de la un operator afiliat Gazprom. Această schimbare a avut un impact asupra securității energetice a Moldovei, oferind această țară o alternativă mai stabilă și mai diversificată în privința surselor de gaze. Astfel, România devine un partener esențial în aprovizionarea cu gaze pentru Moldova, mai ales pe fondul preocupărilor legate de securitatea energetică regională și de provocările impuse de evoluțiile geopolitice.
Pe de altă parte, România continuă să-și maximizeze producția internă de gaze, care se ridică la aproximativ 24,1 milioane de metri cubi pe zi. În plus, țara importă 13 milioane de metri cubi, o parte dintre aceștia fiind tranzitați către piața din Ungaria și Ucraina. Consumul intern românesc de gaze se ridică la 53 milioane de metri cubi, ceea ce este sub capacitatea maximă a rețelei, estimată între 65 și 70 milioane de metri cubi, în condiții de vreme extrem de rece.
Acest context subliniază nu doar interdependențele energetice dintre România și Moldova, ci și importanța infrastructurii energetice ca garant al stabilității regionale. Cu o capacitate de export sporită și cu o rețea de gaze bine gestionată, România își consolidează statutul de hub energetic în regiune, care poate oferi soluții atât pentru țările din vecinătate, cât și pentru piețele europene mai largi.
Pe termen lung, România va trebui să-și mențină și să îmbunătățească infrastructura energetică și să investească în surse regenerabile pentru a asigura o tranziție eficientă către o economie mai verde. Implicarea în proiecte regionale și colaborarea cu parteneri internaționali vor fi esențiale în acest demers.
Așadar, actuala situație a exporturilor de gaze către Moldova poate fi considerată nu doar un indicator al stării curente a pieței energetice, ci și un exemplu de solidaritate regională în fața problemelor de securitate energetică. Colaborarea dintre cele două țări ar putea să devină un model pentru alte națiuni din regiune, evidențiind importanța diversificării surselor de aprovizionare și a construirii unei rețele energetice reziliente.