Conform datelor furnizate de Eurostat, România se plasează pe ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește utilizarea inteligenței artificiale generative. Se estimează că doar 17,8% dintre românii cu vârste între 16 și 74 de ani au utilizat astfel de instrumente în 2025. Acest procent este cu mult sub media europeană, evidențiind un decalaj semnificativ față de țările din nordul Europei, precum Norvegia, Danemarca și Elveția, unde aproape jumătate din populație utilizează frecvent soluții bazate pe inteligența artificială.
Deși accesul la tehnologie a devenit mai ușor, adoptarea inteligenței artificiale în România rămâne limitată. Majoritatea românilor care utilizează aceste tehnologii o fac doar ocazional, pentru sarcini simple. Aceasta sugerează o fereastră de oportunitate pentru educația și conștientizarea utilizării inteligenței artificiale, dar și pentru dezvoltarea infrastructurii necesare.
Un aspect neobișnuit al utilizării AI în România este că, deși procentul este scăzut, românii care aleg să utilizeze aceste instrumente le folosesc frecvent pentru a obține răspunsuri la dilemele personale. De exemplu, mulți tineri recurg la inteligența artificială în căutarea sfaturilor privind problemele de relație sau deciziile emoționale. Aceasta reflectă o tendință importantă de a integra tehnologia în viața cotidiană într-un mod care depășește utilizarea consacrată a AI în mediul de afaceri sau academic.
Pe de altă parte, această dependență de AI pentru probleme intime poate ridica întrebări etice. Există riscuri legate de confidențialitate și de calitatea sfaturilor oferite de algoritmi. Este esențial ca utilizatorii să fie conștienți de limitările acestora și să nu le considere întotdeauna ca fiind soluții de încredere. De asemenea, o astfel de utilizare sugerează că există un gol de comunicare sau suport emoțional în societate, ceea ce ar trebui să ne îngrijoreze.
Necesitatea de a încuraja utilizarea inteligentă a AI în România este evidentă. Unul dintre pașii esențiali în acest sens este educarea populației cu privire la beneficiile și riscurile acesteia. Instituțiile educaționale și organizațiile non-guvernamentale ar putea juca un rol crucial în oferirea de cursuri și resurse, care să ajute tinerii să înțeleagă mai bine cum poate AI să le îmbunătățească viața.
De asemenea, este important ca mediul de afaceri să valorifice potențialul inteligenței artificiale pe scară mai largă. Companiile ar trebui să investească în tehnologie și să dezvolte soluții care să fie accesibile și relevante pentru utilizatorii români. Aceasta nu doar că ar putea îmbunătăți economia locală, dar ar putea și să întărească competențele și încrederea cetățenilor în utilizarea tehnologiilor avansate.
În concluzie, România se află într-o poziție în care trebuie să învețe din experiențele altor țări și să își dezvolte propria strategie pentru a integra inteligența artificială în viața de zi cu zi. Aceasta ar putea conduce la o societate mai bine pregătită să facă față provocărilor viitorului.