Noua Reformă Europeană a Medicamentelor: O oportunitate pentru România
Reforma europeană recentă a medicamentelor oferă României oportunitatea de a aborda criza cronică a medicamentelor și de a preveni exodul companiilor inovatoare, subliniază europarlamentarul Vlad Voiculescu. După o analiză a acordului provizoriu privind legislația farmaceutică a Uniunii Europene, Voiculescu a evidențiat cum noile reguli vor transforma accesul pacienților români la tratamentele necesare. Scopul reformei nu este doar accelerarea inovațiilor, ci și asigurarea unei distribuții echitabile a medicamentelor, astfel încât țările din Est să nu fie dezavantajate în raport cu cele din Vest.
Un aspect semnificativ al reformei este accesul României la un mecanism european de redistribuire a stocurilor în timpul crizelor. Aceasta înseamnă că, în situații de penurie, România va putea beneficia de resursele disponibile în alte state membre, facilitând astfel acoperirea nevoilor pacienților. În plus, definiția „nevoii medicale nesatisfăcute” va fi clar restricționată pentru a preveni extinderea nejustificată a monopolurilor pe medicamente costisitoare.
Voiculescu a atras atenția asupra riscurilor pe care le întâmpină firmele românești, subliniind că migrarea acestora în alte state membre nu se datorează neapărat noii legislații, ci instabilității economice interne. Dispariția periodică a medicamentelor esențiale din sistemul sanitar românesc este o problemă persistentă, iar noile reglementări pot contribui la ameliorarea acesteia. Prin cooperarea cu autoritățile europene, România nu va mai fi izolată în fața marilor producători farmaceutici.
Legislația permite României să devină mai exigentă în relația cu producătorii, având acces la un mecanism care facilitează redistribuirea stocurilor. Producătorii vor fi obligați să elaboreze planuri clare pentru prevenirea penuriilor, iar o implementare fermă a acestor reguli ar putea ajuta România să evite crizele și să obțină soluții directe din partea Uniunii Europene.
Un alt subiect delicate este prelungirea patentelor medicamentelor, o problemă deosebit de relevantă pentru bugetul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS). Voiculescu subliniază că stimulentele financiare ar trebui să fie direcționate exclusiv către inovațiile adevarate, nu către modificări minore ale medicamentelor existente, cunoscute sub denumirea de „evergreening”. Autoritățile trebuie să respingă prelungirile pentru medicamente care oferă doar îmbunătățiri nesemnificative.
Pentru a asigura protecția pacienților vulnerabili, Voiculescu propune o definiție a „nevoii medicale nesatisfăcute” care să includă afecțiuni grave din regiunile defavorizate, validată de experți independenți. Aceasta ar putea promova un sistem de sănătate mai echitabil.
În ceea ce privește antreprenorii din domeniul IT și HealthTech, europarlamentarul avertizează că, deși instrumentele europene de reducere a birocrației sunt utile, ele nu pot compensa instabilitatea fiscală din România. Unele companii ar putea alege să se înregistreze în alte state membre pentru un mediu fiscal mai favorabil, iar acest fenomen nu este cauzat de noua legislație, ci de condițiile economice interne.
Implementarea noilor reglementări va reveni Agenției Naționale a Medicamentului (ANMDMR) și Ministerului Sănătății, iar aceste instituții vor trebui să se adapteze rapid la noile cerințe pentru a beneficia de solidaritatea europeană. Reforma prezintă, astfel, o ocazie unică pentru România de a întări sistemul său de sănătate și a îmbunătăți accesul pacienților la medicamente.