Bruxelles, 1 decembrie 2025 – Poluarea aerului este un risc major pentru sănătatea populației europene, cu peste 180.000 de decese înregistrate în 2023, cauzate de expunerea la particule fine. Cele mai recente estimări ale Agenției Europene de Mediu (EEA) subliniază că aceste pierderi de vieți ar fi putut fi evitate dacă nivelurile de poluare ar fi fost conforme cu recomandările Organizației Mondiale a Sănătății (OMS).
În România, problema poluării aerului este profundă, înregistrându-se peste 14.000 de decese în 2023 legate de particulele fine. Deși s-au înregistrat progrese față de anul 2005, nivelurile de poluare rămân alarmante, afectând grav sănătatea locuitorilor, în special în orașele mari.
Reducerea concentrației de poluanți la valorile stabilite de OMS ar putea salva mii de vieți anual. De-a lungul ultimelor două decenii, calitatea aerului în Europa a cunoscut îmbunătățiri, însă diferențele regionale persistă. De exemplu, concentrațiile de particule fine au scăzut, rezultând într-o reducere de 57% a impactului negativ asupra sănătății între 2005 și 2023. Totuși, estul și sud-estul Europei rămân cele mai afectate zone, având parte de niveluri crescut de poluare și expunere prelungită. Aproape 95% dintre locuitorii orașelor europene respiră aer care depășește limitele de poluare stabilite de OMS, explicând astfel ratele înalte de boli și decese.
Poluarea nu afectează doar mortalitatea, ci și calitatea vieții. Milioane de oameni suferă din cauza bolilor agravate de expunerea la poluanți, precum astmul, bolile cardiovasculare sau cancerul pulmonar. Studii recente sugerează și o legătură între poluare și dezvoltarea demenței, făcând ca problema să fie de o amploare mai mare, având un impact considerabil asupra sistemelor de sănătate publică.
Un aspect optimist este noul cadru legislativ al Uniunii Europene pentru calitatea aerului, adoptat anul trecut, care propune standarde mai stricte, apropiate de cele recomandate de OMS, având scopul de a reduce rapid riscurile pentru sănătate în anii următori. Cu toate acestea, autoritățile avertizează că progresul va depinde de implementarea acestor reglementări și de voința statelor membre de a diminua emisiile din transport, industrie, încălzire și agricultură. În plus, raportul EEA oferă analize detaliate pentru fiecare țară, evidențiind disparitățile naționale: în 2023, unele state au înregistrat doar câteva zeci de decese din cauza poluării, în timp ce altele au raportat zeci de mii.
În tari precum România, Bulgaria și Polonia, poluarea cu particule fine continuă să afecteze semnificativ sănătatea publică, în ciuda progreselor realizate comparativ cu 2005. Aceste discrepanțe structurale demonstrează că îmbunătățirile generale la nivel european nu se reflectă uniform în toate statele membre, subliniind importanța politicilor naționale în gestionarea expunerii populației la poluare.
Agenția Europeană de Mediu reiterează că poluarea aerului este cea mai mare amenințare ecologică la adresa sănătății europenilor, depășind problemele cauzate de zgomot, substanțe chimice sau valuri de căldură. Cu peste 180.000 de decese ce ar fi putut fi prevenite, evidențele sugerează că există un potențial considerabil de îmbunătățire a sănătății publice.
Această analiză este vitală și are loc într-un context important, în timpul Forumului European pentru Aer Curat, organizat la Bonn, unde decidenții, cercetătorii și membrii societății civile discută despre măsurile necesare pentru a reduce expunerea la poluare în orașe, promovând de asemenea infrastructura verde și tranziția energetică.