Sări la conținut
Mass Media 14

România se confruntă cu o speranță de viață cu 5 ani sub media UE, cheltuielile pentru sănătate sunt reduse, iar situația vaccinării și utilizarea antibioticelor suscită îngrijorări.

Raportul Comisiei Europene: Starea de sănătate în România

Conform raportului recent al Comisiei Europene, starea de sănătate din România prezintă o situație îngrijorătoare. Românii trăiesc, în medie, cu aproximativ cinci ani mai puțin decât media europeană. De asemenea, cheltuielile pentru sănătate în țară sunt printre cele mai reduse din Uniunea Europeană. Deși speranța de viață a crescut și a ajuns la 76,6 ani în 2024, aceasta rămâne sub media europeană.

Analizând principalele cauze de deces, se evidențiază bolile cardiovasculare și cancerul, care sunt responsabile pentru majoritatea deceselor. Aproximativ o treime dintre acestea sunt legate de factori de risc comportamentali. Consumul de alcool, împreună cu o activitate fizică insuficientă, contribuie la aceste statistici alarmante, iar rata mortalității evitable este îngrijorătoare.

În ceea ce privește finanțarea sistemului de sănătate, 77% din cheltuieli sunt acoperite din surse publice, ceea ce sugerează o dependență semnificativă de fonduri guvernamentale. Totuși, plățile directe efectuate de cetățeni pentru servicii medicale rămân considerabile, ceea ce îngreunează accesul la îngrijiri de specialitate. În plus, rata de vaccinare a copiilor este cea mai scăzută din Uniunea Europeană, fapt ce ridică semne de întrebare cu privire la protecția acestora împotriva bolilor prevenibile.

Utilizarea excesivă a antibioticelor în România contribuie la o problemă tot mai mare, și anume rezistența la antimicrobiene, care amenință sănătatea publică. Mortalitatea cauzată de cancer continuă să fie un subiect de preocupare majoră, iar absența registrelor naționale eficiente afectează capacitatea de monitorizare și gestionare a acestei probleme. La nivelul anului 2024, se estimează că 6% dintre români nu au reușit să acceseze îngrijiri medicale din cauza barierelor financiare sau a timpilor lungi de așteptare.

Disparitățile economice reprezintă o altă provocare semnificativă în accesul la servicii de sănătate. Românii din zonele defavorizate au mai puține șanse de a beneficia de îngrijiri adecvate, ceea ce se traduce printr-o sănătate publică precară în întreaga țară. De asemenea, vaccinarea împotriva rujeolei, care ar trebui să fie o prioritate, este alarmant de scăzută, expunând tinerile generații la riscuri considerabile.

România se confruntă, fără îndoială, cu provocări serioase în domeniul sănătății publice, care necesită intervenții imediate și măsuri eficiente. Este esențial să se încurajeze politici care să vizeze îmbunătățirea accesului la sănătate, creșterea gradului de informare despre importanța vaccinării și adoptarea unui stil de viață mai sănătos. Numai printr-un efort concertat se pot aborda aceste probleme critice și se poate îmbunătăți calitatea vieții românilor.