Comisia Europeană acționează România în instanță pentru neglijarea monitorizării calității aerului
Pe 11 decembrie 2025, Comisia Europeană a decis să trimită România în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) din cauza nerespectării grave a obligațiilor legale referitoare la calitatea aerului. Această acțiune radicală subliniază problemele serioase din rețeaua națională de măsurare a poluanților, care pune în pericol sănătatea publică.
România se confruntă cu un sistem de monitorizare a calității aerului insuficient, care nu respectă cerințele impuse de directivele europene. Analiza efectuată de Comisie a dezvăluit că rețeaua națională de monitorizare a poluării nu se aliniază standardelor necesare în ceea ce privește numărul și amplasarea stațiilor de măsurare. De asemenea, au fost identificate deficiențe semnificative în evaluarea unor poluanți criticați, cum ar fi particulele în suspensie (PM10 și PM2.5), oxizii de azot și alte substanțe toxice.
Deși România a inițiat eforturi de modernizare a rețelei de monitorizare în urma avertismentelor primite în 2017 și 2023, Comisia consideră că aceste măsuri sunt insuficiente. În ciuda unor investiții în infrastructură, lacunele persistă, iar sistemul actual este incapabil să furnizeze date fiabile despre poluanți care au un impact major asupra sănătății cetățenilor. Conform legislației europene, statele membre sunt obligate să evalueze calitatea aerului prin metode riguroase, dar România nu a demonstrat că rețeaua sa națională îndeplinește aceste cerințe.
Procedura de infringement are un istoric îndelungat, începând cu prima scrisoare de punere în întârziere trimisă în iunie 2017. De atunci, au fost emise avertismente suplimentare în 2019, iar în 2023, Comisia a luat decizia de a trimite un aviz motivat. Evaluările periodice efectuate de autoritățile europene au concluzionat că măsurile implementate de România nu au reușit să rezolve problemele structurale ale rețelei de monitorizare.
Lipsa unei monitorizări adecvate a calității aerului are un impact direct asupra sănătății populației. Existența unor poluanți precum dioxidul de sulf, metalele grele și particulele fine necesită o atenție deosebită, întrucât expunerea la aceștia poate provoca o serie de afecțiuni respiratorii și cardiovasculare. Astfel, neîndeplinirea obligațiilor legale în materie de mediu nu doar că afectează sănătatea publică, dar și credibilitatea statului român pe plan european.
Acțiunea Comisiei Europene subliniază necesitatea urgentă ca autoritățile române să-și revizuiască și să-și îmbunătățească sistemul de monitorizare a calității aerului. O reevaluare profundă a infrastructurii și a procedurilor utilizate pentru măsurarea poluării ar putea ajuta la protejarea sănătății cetățenilor și la conformarea cu normele europene. În lipsa unor măsuri eficiente, România riscă nu doar sancțiuni financiare, dar și o deteriorare suplimentară a calității vieții pentru locuitorii săi.
Pentru mai multe informații despre această situație, puteți accesa sursa aici.