În cadrul raportului UNESCO intitulat „World Trends in Freedom of Expression and Media Development 2025”, Dan Sultănescu, directorul de cercetare al Centrului de Politici de Dezvoltare (CPD) de la SNSPA, a coordonat un studiu comparativ ce analizează percepțiile cetățenilor referitoare la inteligența artificială (IA) în patru țări: Mexic, România, Africa de Sud și Statele Unite ale Americii. Studiul, realizat în colaborare cu Universitatea din Carolina de Sud, are ca scop să evidențieze atât nivelul de familiaritate al cetățenilor cu IA, cât și preocupările legate de aceasta.
Conform rezultatelor, 97% din respondenți au declarat că sunt familiarizați cu conceptul de inteligență artificială, însă opinia publicului variază semnificativ în funcție de țară. În România și Statele Unite, riscurile asociate cu dezinformarea și manipularea electorală sunt foarte îngrijorătoare pentru cetățeni. Aceștia își exprimă temerile cu privire la impactul negativ pe care IA l-ar putea avea asupra proceselor democratice. În contrast, respondenții din Mexic și Africa de Sud își centrează preocupările mai ales pe aspectele economice ale IA, dar manifestă un optimism mai mare cu privire la potențialul acesteia de a îmbunătăți democrația.
Un aspect remarcabil descoperit în cadrul studiului este că, în ochii cetățenilor, instrumentele de inteligență artificială sunt considerate mai de încredere decât instituțiile tradiționale ale statului. Această percepție sugerează o schimbare în dinamica de încredere a societății, în care tehnologiile avansate sunt văzute ca entități de încredere. În ceea ce privește reglementarea, respondenții au susținut ideea unei combinații între auto-reglementarea companiilor tehnologice și o supraveghere atentă din partea publicului. În special, cetățenii din România și Statele Unite au arătat un sprijin considerabil pentru intervenția guvernamentală în gestionarea riscurilor asociate cu utilizarea IA.
Dan Sultănescu a menționat că inteligența artificială a devenit o forță influentă în viața cotidiană a cetățenilor, afectând nu doar modul în care aceștia consumă informații, ci și felul în care percep adevărul. Într-o lume saturată de informații, riscurile de dezinformare sunt exacerbate de utilizarea IA, ceea ce subliniază importanța unei reglementări eficiente și a unei educații media corespunzătoare.
Rezultatele acestui studiu, prezentate în cadrul Conferinței de Securitate de la București, ridică semne de întrebare cu privire la viitorul democrației în contextul dezvoltării rapide a tehnologiei. Aceasta arată necesitatea unei guvernări transparente și a unei cooperări internaționale eficiente pentru a asigura că IA nu devine doar un instrument de manipulare, ci, din contră, un catalyst pentru sprijinirea valorilor democratice. Astfel, este esențial ca societățile să colaboreze pentru a construi o infrastructură în care inovația tehnologică să încurajeze coeziunea socială și participarea democratică.