Autor: Corneliu Coposu
Cerne, Doamne, liniștea uitării
peste nesfârțita suferință,
seamănă întinderi de credință
și sporește roua îndurării !
Răsădește, Doamne, dragostea și crinul
în ogorul năpădit de ură
și așterne peste munți de zgură
liniștea, iertarea și seninul !