Vortexul polar revine în atenție, având în vedere răcirea accentuată în luna noiembrie, resimțită în majoritatea regiunilor țării, care a culminat cu primele ninsori în orașe.
Conform meteorologilor, vortexul polar va suferi o slăbire în perioada următoare, ceea ce va permite migrarea aerului polar spre latitudini medii. Astfel, prognozele referitoare la o iarnă aspră în România, cu viscol și ninsori abundente, “ca altă dată”, au început să apară.
Profesorul Lucian Sfîcă de la Facultatea de Geografie și Geologie, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, a explicat că vortexul polar nu este un fenomen singular, ci o stare constantă a atmosferei care influențează anual sezonul rece.
“Un fenomen este, prin definiție, punctual, atât în timp, cât și în spațiu. Vortexul polar reprezintă o stare a atmosferei în regiunea polară, caracterizată printr-o anumită distribuție a presiunii atmosferice, în special în straturile superioare ale troposferei. Este influențat de sezonalitate.
În timpul iernii, aerul rece din zona polară se extinde spre latitudini temperate.
Acest fenomen este firesc, nopțile polare sunt lungi și generează răciri intense, în timp ce vara, vortexul se retrage considerabil în jurul polului și devine mai puțin coerent, putând să se fragmenteze în diverse sectoare din cauza încălzirii globale.
Când vortexul polar al emisferei nordice se restrânge vara, vortexul emisferei sudice se extinde, deoarece acolo este iarnă. Această dinamică se desfășoară într-un ciclu perpetuu de-a lungul anilor”, a detaliat profesorul pentru Antena 3.
Există și situații când vortexul polar poate provoca o iarnă mai blândă, cu temperaturi ridicate, dacă anumite modele de circulație atmosferică îl mențin „mai strâns” în jurul Polului Nord. În alte cazuri, vortexul polar poate deveni „mai dezlânat”, permițând aerului rece să „evadeze” spre latitudini medii și să inducă ierni mai aspre.
Profesorul Lucian Sfîcă subliniază că variabilitatea vortexului polar nu este ușor de prezis și meteorologii nu pot anticipa evoluția pe termen lung cu precizie.
„Atunci când vortexul polar nu mai rămâne izolat la poli și coboară spre latitudini temperate, vremea se răcește în zonele temperate, iar aerul cald din Tropice poate ajunge până la zona polară. Aceasta este o variabilitate a vortexului polar, dar nu poate fi prezisă cu mult înainte. Nu vom avea previziuni precise privind starea atmosferei la latitudini polare, iar discuțiile actuale sunt în mare parte speculative. Nu avem un grad mare de precizie în evaluarea chiar a extinderii vortexului”, a adăugat Lucian Sfîcă pentru sursa menționată.
Un vortex dezorganizat nu implică automat o iarnă severă în România. Iarna ar putea fi chiar mai blândă dacă aerul rece de la Polul Nord nu afectează această zonă a Europei. Totuși, tiparul general este că o iarnă cu un vortex dens în jurul polului poate indica șanse mai mari pentru o iarnă călduroasă în anumite regiuni.
Dacă vortexul este mai dezorganizat, este posibil să avem ierni foarte reci în Siberia, America de Nord sau Europa, deoarece o parte din vortex se izolează și se instalează în aceste zone.
„Noi putem să fim fie sub influența unei ierni extrem de reci, fie a uneia extrem de calde. Din perspectiva prognozei meteo, discuția este exagerată. Nu știm care va fi faza exactă a vortexului și nici dacă aerul rece care se va deplasa spre latitudini sudice va ajunge la noi. Aceasta este o problemă de probabilitate, dar discuțiile provide informații garanții cu privire la cum va fi iarna în baza vortexului polar sunt speculative”, a afirmat profesorul.
Profesorul explică și:
„Ruperea vortexului polar poate să apară periodic, aducând ierni complicate, însă este prea devreme să ne oferim asigurări că va fi o iarnă grea din cauza acestuia. Au existat ani în care ruperea vortexului a dus la temperaturi foarte ridicate, deoarece nu am fost afectați de aerul rece.”
În ultimii ani, schimbările climatice au influențat tiparul iernilor din România, de la zăpezi ce apăreau în luna noiembrie, până la sărbători cu temperaturi de primăvară. Cu toate acestea, Lucian Sfîcă subliniază că episoadele de iarnă autentică nu ar trebui să fie considerate surprinzătoare, chiar dacă apariția lor va fi scurtă.