Tensiuni în Parlamentul European: Excluderea unui eurodeputat român din discuțiile despre România
Pe 29 ianuarie 2026, o reuniune cu ușile închise a Grupului de monitorizare a democrației, statului de drept și drepturilor fundamentale (DRFMG) din Parlamentul European a stârnit controverse în legătură cu selectarea vorbitorilor și excluderea eurodeputaților români. Rareș Bogdan, europarlamentar din partea Partidului Național Liberal (PNL), a anunțat că i-a fost refuzată participarea, evidențiind problemele de transparență și legitimitate ale procesului.
Bogdan a dorit să participe la reuniune în calitate de observator, însă a fost informat că nu este potrivit ca un eurodeputat român să fie prezent. Această excludere a fost justificată prin faptul că dezbaterea se desfășoară cu ușile închise, ceea ce a stârnit întrebări legate de criteriile folosite în luarea deciziilor. „Eu am dorit să particip, însă considerentele legate de naționalitate m-au exclus din discuție”, a declarat Bogdan, subliniind că acest type de abordare ridică semne de întrebare privind respectarea principiilor democratice.
Propunerile Partidului Popular European (PPE) pentru a-i invita pe Věra Jourová și Vlad Nistor au fost respinse. Bogdan a explicat că, în cazul lui Jourová, motivul refuzului a fost lipsa unui mandat instituțional actual, ceea ce ar produce „ambiguitate instituțională”. În ceea ce-l privește pe Nistor, comisia nu a găsit o „expertiză specifică și actuală” în problematica justiției și a corupției, subliniind un marș al deciziilor ce pare să fie influențat de dinamicile interne ale grupurilor politice.
Surse politice au dezvăluit lista invitaților propuși de grupurile care au impus nume controversate din magistratură. Conform acestor informații, grupul Socialiștilor și Democraților (S&D) a propus-o pe Andreea Ciucă, președinta Curții de Apel Târgu Mureș, care se confruntă cu probleme penale, și pe Dana Gârbovan, președinta Curții de Apel Cluj. Aceste nominalizări sunt controversate având în vedere preocupările legate de integritatea și impartialitatea sistemului judiciar românesc.
Grupul ECR a venit cu o propunere similară, nominalizându-l pe avocatul Florentin Țuca, iar Grupul Verzilor/ALE a făcut o propunere extinsă, incluzând mai multe instituții, precum Ministerul Justiției și Curtea Constituțională. Aceasta sugerează o direcție complexă în care diferitele facțiuni politice își manifestă interesele, factori care pot influența dialogul despre reforma justiției în România.
Această situație evidențiază nu doar tensiunile politice dintre diferitele grupuri, ci și provocările cu care se confruntă procesul democratic în Uniunea Europeană. Excluderea eurodeputaților naționali din discuțiile ce privesc țara lor ridică întrebări importante despre reprezentativitate, transparență și eficiența procesului decizional al Parlamentului European. Într-un moment în care statul de drept este subiect de dezbatere intensă, aceste incidente subliniază nevoia unei coordonări mai strânse și a unei implicări active din partea tuturor părților interesate.