În perioada când la șefia Finanțelor Publice Constanța se afla Ionuț Mișa, actualul ministru al Finanțelor, un grup de firme din județ a reușit să păgubească bugetul statului cu peste 600 milioane lei. Procurorii DNA au pus sub acuzare opt angajați ai Finanțelor care nu și-ar fi îndeplinit sarcinile de serviciu. Șeful direct al acestora a rămas necercetat.

Județul Constanța este unul dintre cei mai importanți contributori la bugetul statului. Rafinăria Petromidia şi Portul Constanța sunt doar două dintre entitățile prin care se plimbă bani. Mulți bani. Cât și cum încasează statul din taxe? Unii spun că mult, alții spun că ar fi puțin. Cert este că exista o sită… a finanțelor publice. Acest lucru a fost probat de mult hulitul acestor zile, în speță DNA. Procurorii au găsit verigile slabe și au probat faptul că opt societăți comerciale, prin operațiuni fictive, au făcut praf și pulbere bugetul statului. O gaură de peste 600 milioane lei în doar trei ani.
Ionuț Mișa. Este un nume care a intrat în atenția opiniei publice după ce Liviu Dragnea a anunțat componența noului guvern Tudose. Pe plan local însă, era mult mai cunoscut. Conform CV-ului, acesta a fost din 2001 numai șef la diferite autorități din cadrul Finanțelor Publice Constanța. A plecat de la șef agenție – Agenția Fiscală nr. 1 – Direcția Financiară, Primăria Municipiului Constanța, în anul 2001, iar anul 2009 a ajuns șef administrație – Administrația Finanțelor Publice Constanța, unde avea ca principală obligație de serviciu „organizarea și coordonarea activității de colectare a veniturilor bugetului de stat, administrate de ANAF“. A plecat din această funcție în anul 2013, ajungând director general la Direcția Generală de Administrare a Marilor Contribuabili.
Ei bine, în perioada cât acesta a ocupat funcția de șef al Administrației Finanțelor Publice Constanța, conform procurorilor DNA, a fost dat un tun de sute de milioane la bugetul statului, se arată pe site-ul cetateanul.net. Grupul de firme din jurul mărcilor Murfatlar a păgubit, conform DNA, bugetul public cu 600 milioane lei în perioada 2010-2014. În fișa posturilor – atât pe funcția din Constanța, cât și pe cea ulterioară din București –, Ionuț Mișa avea responsabilitatea de a ști ce se întâmplă la Murfatlar.

Datoriile Murfatlar au crescut

Coincidență sau nu, dar odată cu numirea lui Ionuț Mișa ca șef peste finanțele publice constănțene, conform procurorilor DNA, societatea Murfatlar, cu cei patru acționari – George Ivănescu, Emanuel Dobrănăuțeanu, Ion Șerban Dobrănăuțeanu și Cătălin Bucura –, ar fi început să prejudicieze statul.
„În perioada 2010-2014, patru societăți cu activitate de producere și comercializare a băuturilor alcoolice, deținute sau controlate de Ivănescu George, Bucura Cătălin și de alte persoane, au produs un prejudiciu total de 597.218.168,76 lei (aproximativ 132 milioane euro) bugetului de stat prin sustragerea de la plata obligațiilor fiscale. Activitatea infracțională s-a desfășurat în condițiile în care funcționarii publici din cadrul autorităților fiscale și vamale competente fie nu au îndeplinit actele la care erau obligați prin atribuțiile de serviciu, fie au îndeplinit asemenea acte în mod defectuos“, au precizat anchetatorii DNA. Procurorii anchetează în acest dosar doar funcționari de la Finanțe care au semnat acte prin care statul a fost păgubit de grupul Murfatlar. Ionuț Mișa nu este anchetat în această cauză, fiind suspectați alți înalți funcționari din cadrul ANAF de fapte de abuz în serviciu prin care aceștia au sprijinit grupul Murfatlar să evite plata datoriilor de sute de milioane de lei.

Mișa nu a descoperit nimic

Ionuț Mișa a plecat în 2013 de la conducerea Finanțelor din Constanța și a ajuns pe o funcție care are legătură tot cu verificarea afacerilor Murfatlar România. Pe 13 februarie 2013, Mișa a ajuns director general la Direcția Generală de Administrare a Marilor Contribuabili, unde avea responsabilități privind coordonarea și organizarea activității de control fiscal și activității de administrare fiscală. A stat pe acest scaun patru ani, până pe 16 ianuarie 2017, când a fost pus secretar de stat în Ministerul de Finanțe, iar de la sfârșitul lunii iunie a ajuns și ministru. Apropierea de Murfatlar are rădăcini mai adânci, încă de când Ionuț Mișa a lucrat, timp de aproape un an, în mediul privat. Astfel, în 1998, la vârsta de 23 de ani, Mișa a fost economist la Agroservice SRL din județul Constanța. În perioada în care a lucrat, ca economist, la Agroservice, firma era acționară, la rândul ei, într-o altă companie locală – Europlus SA Constanța. Coacționar la Europlus SA era o altă societate, Vitivinicola, devenită ulterior, după privatizarea din 2000, Vie Vin Murfatlar, prima piesă în construirea, ulterior, a rețelei de firme Murfatlar.
Anul trecut procurorii DNA au pus sub acuzare nouă societăţi comerciale, printre care şi SC Murfatlar SA, pentru infracţiuni de evaziune fiscală şi conexe evaziunii fiscale în dosarul în care a fost descoperit un prejudiciu de aproximativ 600 milioane lei produs de societăţile comerciale coordonate de oamenii de afaceri George Ivănescu, Constantin Cîrciumaru, Cătălin Bucura, Gheorghe Zlotea, Cătălin Vasilescu, Cosmin Popescu şi Sorin Săvoiu, cu sprijinul a opt şefi din Ministerul Finanţelor Publice şi ANAF. Procurorii au început urmărirea penală şi faţă de firmele Murfatlar România SA, Bartenders Distilleries SRL, Visteria Industries SRL, Oana Management, Compania De Supraveghere IG SRL, General Gas Management, Dante’s Management SRL, Hecta Viticol SRL, pentru evaziune fiscală în formă continuată, tentativă la infracţiunea conexă infracţiunii de evaziune fiscală, în formă continuată şi în forma tentativei. În ordonanţele procurorilor se arată că există probe că, în perioada 2010-2014, societăţile Murfatlar România, Euroavipo şi Bartenders Distilleries, cu activitate de producere şi comercializare a băuturilor alcoolice, societăţi deţinute, administrate sau controlate, în fapt, de George Ivănescu, Cătălin Bucura, Gheorghe Zlotea, Constantin Cîrciumaru, Gheorghe Cosmin Popescu, Cătălin Florian Vasilescu şi Sorin Vasile Săvoiu, au produs un prejudiciu total de 597.218.168,76 lei (aproximativ 132 milioane euro) bugetului de stat prin sustragerea de la plata obligaţiilor fiscale, arată procurorii DNA.

Cât o tranșă FMI

Anchetatorii spun că infracţiunile s-au desfăşurat cu sprijinul unor funcţionari publici din cadrul autorităţilor fiscale şi vamale. Aceştia fie nu au îndeplinit actele la care erau obligaţi prin atribuţiile de serviciu, fie le-au îndeplinit în mod defectuos. Ca mod de operare, firmele înregistrau operaţiuni fictive, majorau astfel cuantumul TVA deductibil, pentru ca firmele să nu plătească obligaţiile fiscale, apoi se foloseau de aceste deconturi de TVA cu opţiune de rambursare ca de o creanţă, pentru ca împotriva lor să nu fie luate măsuri pentru plata obligaţiilor fiscale restante, susţin procurorii DNA. În doi ani, societatea Euroavipo ar fi făcut tranzacţii fictive cu patru furnizori, de la care au înregistrat facturi de avans în valoare de aproximativ 400 milioane euro, o sumă uriaşă, comparabilă, potrivit anchetatorilor, cu ratele de capital pe care România le-a plătit FMI în 2012-2015 sau cu împrumutul contractat de România de la Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare în 2011.
Murfatlar România a intrat în insolvenţă în luna martie 2012, iar Euroavipo în aprilie 2012, la acele momente figurând, aparent, fără obligaţii restante la bugetul general consolidat, deşi în evidenţele Finanţelor Publice erau înregistrate obligaţii de plată la buget de sute de milioane de lei.
Opt şefi de la Ministerul Finanţelor Publice şi ANAF i-ar fi ajutat pe patronii firmelor, cinci dintre ei fiind membri ai Comisiei pentru autorizarea operatorilor de produse supuse accizelor. Trei antrepozite fiscale de producţie de alcool şi băuturi alcoolice deţinute de societăţi au fost autorizate ilegal, iar funcţionarii publici vizaţi în anchetă au permis ca activitatea antrepozitelor să continue, deşi societăţile aveau lună de lună obligaţii fiscale restante.
Pe 17 octombrie 2016, procurorii DNA au reţinut trei dintre cei opt şefi de la ANAF şi Ministerul Finanţelor, respectiv pe Cristian George Lascu, Irina Tănase şi Ioana Toma. O zi mai târziu, aceştia au fost plasaţi în arest la domiciliu. Pe 20 octombrie, procurorii au pus sub control judiciar alţi cinci şefi din ANAF şi Ministerul Finanţelor: Mariana Vizoli, secretar de stat la MFP, la data faptelor director al Direcţiei legislaţie în domeniul TVA, Daniel Diaconescu, vicepreşedinte al ANAF, la data faptelor director al Direcţiei generale de informaţii fiscale, Ana Jarda, director al Direcţiei generale management al domeniilor reglementate specific din MFP, Ciprian Badea, director al Direcţiei generale juridice din MFP, şi Monica Negruţiu, director al Direcţiei generale de reglementare a colectării creanţelor bugetare din ANAF. Cei cinci au fost membri în Comisia pentru autorizarea operatorilor de produse supuse accizelor din Ministerul Finanţelor Publice. Mariana Vizoli şi Daniel Diaconescu au demisionat pe 21 octombrie, după ce au fost puşi sub acuzare.

Acuzele procurorilor

În perioada 2010-2014, firmele SC Principal Company SA, SC Euroavipo SA, SC Murfatlar România SA și SC Bartenders Distilleries SRL, deținute sau controlate de George Ivănescu, Cătălin Bucura, Emanuel Corneliu Dobronăuțeanu, Ion Șerban Dobronăuțeanu, Nicolae Marcel Mermeze, Gheorghe Zlotea, au produs un prejudiciu total de 597.218.168,76 lei (aproximativ 132 milioane euro) bugetului general consolidat prin sustragerea de la plata obligațiilor fiscale, în condițiile în care funcționarii publici din cadrul autorităților fiscale și vamale competente fie nu au îndeplinit actele la care erau obligați în virtutea atribuțiilor de serviciu, fie au îndeplinit asemenea acte în mod defectuos.
Cauzele producerii acestui prejudiciu, identificate în speță, sunt:
– autorizarea antrepozitelor fiscale de producție alcool și băuturi alcoolice deținute de societăți (la Ploiești, jud. Prahova, la Poșta Câlnău, jud. Buzău, și la Murfatlar, jud. Constanța), cu încălcarea dispozițiilor legale;
– sustragerea de la plata taxei pe valoarea adăugată, a accizelor și a altor obligații fiscale prin înregistrarea unor operațiuni fictive, care au mărit taxa deductibilă;
– îngăduința funcționarilor publici cu atribuții de serviciu în materie, care nu au îndeplinit actele la care erau obligați și nu au dispus măsurile prevăzute de lege pentru a opri activitatea antrepozitelor, deși societățile au înregistrat lună de lună obligații fiscale restante, iar cuantumul acestora a crescut constant.

Operațiuni fictive

Societățile comerciale Euroavipo SA, Murfatlar România SA și Bartenders Distilleries SRL s-au sustras de la plata obligațiilor fiscale prin înregistrarea unor operațiuni fictive care au avut ca scop mărirea cuantumului taxei pe valoarea adăugată deductibile, astfel încât societățile să nu plătească obligații fiscale la bugetul general consolidat, inclusiv taxa pe valoarea adăugată pe care ar fi avut-o de plătit în lipsa operațiunilor nereale.

Murfatlar, perla grupului

„SC Murfatlar România SA a încheiat contracte de achiziții de materii prime și materiale cu SC Fermele Murfatlar SRL și SC Compania de Supraveghere IG SRL, cu același scop, acela de a se sustrage de la îndeplinirea obligațiilor fiscale, reprezentând în special taxa pe valoarea adăugată și accize. Astfel, cele două societăți comerciale au înregistrat în contabilitate facturi emise de pretinși furnizori, cu scopul de a majora artificial taxa pe valoarea adăugată deductibilă, astfel încât, printr-o eventuală compensare ori rambursare, această sumă să poată acoperi celelalte obligații fiscale pe care societățile le înregistrează ca urmare a desfășurării activității de producție a băuturilor alcoolice. În perioada septembrie 2012 – iunie 2014, SC Euroavipo SA a înregistrat de la furnizării săi SC Global Engineering SRL, SC Visteria Industries SRL, SC Hansa Distribution SRL, SC Oana Management SRL facturi de avans în valoare de 1.858.666.060,62 lei (aproximativ 400 milioane euro) plus TVA de 388.959.854 lei (aproximativ 86 milioane euro)“, susțin procurorii.
În aceeași perioadă, SC Murfatlar România SA a înregistrat în contabilitate facturi emise de furnizorii artificiali SC Fermele Murfatlar SRL și SC Compania de Supraveghere IG SRL pentru o sumă totală de 1.702.851.601 lei (aproximativ 370 milioane euro), din care 288.939.019 lei (aproximativ 65 milioane euro) TVA.
Scopul pentru care SC Murfatlar România SA a înregistrat facturile de avans în contabilitate a fost, ca și în cazul SC Euroavipo SA, pe de o parte, sustragerea de la plata taxei pe valoarea adăugată și de la plata altor obligații fiscale restante, în special accize, iar, pe de altă parte, obținerea unor sume de bani de la bugetul general consolidat.
„La momentul deschiderii procedurii insolvenței, SC Murfatlar România SA nu avea în mod aparent datorii către bugetul general consolidat. Susținem că aparent nu avea datorii, pentru că, potrivit declarațiilor depuse de societate, aceasta nu avea obligații fiscale restante în luna martie 2012. Inspecțiile fiscale efectuate ulterior deschiderii procedurii insolvenței au arătat că societatea avea obligații fiscale provenite în principal din modul de calcul al taxei pe valoarea adăugată. La data de 7.10.2014, SC Murfatlar România SA avea obligații restante la bugetul general consolidat în sumă de 90.180.097 lei, conform adresei nr. 8154/07.10.2014 a AJFP Constanţa, datoriile fiind acumulate în intervalul 2012 – septembrie 2014“, spun procurorii.
În perioada octombrie 2014 – mai 2015, SC Bartenders Distilleries SRL a acumulat obligații restante la bugetul general consolidat. În același timp, societatea a încheiat trei contracte prin care a dobândit artificial un drept de deducere a taxei pe valoarea adăugată, ceea ce i-a permis să formuleze cereri de rambursare/compensare și să invoce un pretins drept de creanță asupra bugetului general consolidat, astfel încât să evite luarea măsurilor de oprire a activității prin suspendarea sau revocarea autorizaţiei de antrepozit fiscal, fără însă să plătească obligațiile fiscale pe care le-a declarat.
Prin intermediul unor contracte din octombrie 2014, noiembrie 2014 şi aprilie 2015, SC Bartenders Distilleries SRL a achiziţionat avansuri conform contract de la SC Oana Management SRL, în valoare totală de 566.333.717 lei plus TVA de 135.920.092,08 lei, iar prin intermediul calificării unui transfer de active ca livrare de bunuri, a achiziționat bunuri în valoare de 31.333.734 lei plus TVA de 7.520.096 lei (contractul a fost încheiat cu SC Euroavipo SA).
Consecinţa fiscală a constituit-o dobândirea unui drept de deducere anticipat al TVA în sumă totală de 143.440.188,08 lei (135.920.092,08 lei +7.520.096 lei), cu încălcarea dispoziţiilor art. 145, alin. 2, din Legea nr. 571/2003.
Toate cele trei societăți comerciale au solicitat deschiderea procedurii reorganizării judiciare și au susținut că împotriva unei societăți aflate în insolvență nu pot fi luate măsuri care să o constrângă să plătească obligațiile fiscale restante.
Funcționarii publici din cadrul autorităților fiscale și vamale competente au acceptat aceste explicații, deși practica lor anterioară, chiar în cazul aceluiași grup de societăți, a fost diferită.
Efectele relevante în speță sunt plata creanțelor născute după data deschiderii procedurii, în perioada de observaţie sau în procedura reorganizării judiciare, conform documentelor din care rezultă, nefiind necesară înscrierea la masa credală, suspendarea de drept a tuturor acţiunilor judiciare, extrajudiciare sau a măsurilor de executare silită pentru realizarea creanţelor asupra debitorului sau bunurilor sale, cu excepţia acţiunilor exercitate în cadrul unui proces penal și interdicția de a adăuga creanțelor născute anterior datei deschiderii procedurii vreo dobândă, majorare sau penalitate de orice fel ori cheltuială, numită generic accesorii.
Cele trei societăți prin intermediul cărora a fost săvârșită infracțiunea de evaziune fiscală (Euroavipo SA, Murfatlar România SA și Bartenders Distilleries SRL) au fost ajutate de alte firme, controlate direct, sau prin persoane interpuse, de Ivănescu George, Bucura Cătălin, Dobronăuțeanu Emanuel Corneliu, Dobronăuțeanu Ion Șerban, Mermeze Nicolae Marcel, Zlotea Gheorghe.
Fiecare dintre cele șase persoane este un administrator de fapt cu atribuții pe un anumit domeniu de activitate în raport cu fiecare societate comercială utilizată în activitatea de evaziune fiscală. Deși în actele societăților apar uneori alte persoane ca reprezentanți, aceste persoane sunt doar interpuse de cei șase pentru a da o aparență de legalitate operațiunilor.

Șahul pentru toți

Ministrul de Finanțe, Ionuț Mișa, este pasionat de șah. Pasiune comună cu aceea a acționarilor de la Murfatlar. Mișa este un jucător profesionist, legitimat, fiind candidat la titlul de maestru. Șeful forului de specialitate între 2006 și 2010 a fost Ion Șerban Dobronăuțeanu. Acesta a fost președinte al Federației Române de Șah între anii 2006 şi 2010 și vicepreședinte al federației europene de specialitate. Și fratele său, Emanuel Dobronăuțeanu, este un jucător experimentat de șah. Cei doi sunt acționari în grupul de firme Murfatlar, cel care a prejudiciat statul cu 600 milioane lei, în timp ce Ionuț Mișa era coordonatorul instituțiilor care trebuie să controleze Murfatlar România.